Ia-ți sănătatea de la fermă, nu de la farmacie.

Ia-ți sănătatea de la fermă, nu de la farmacie.

Ia-ți sănătatea de la fermă, nu de la farmacie.

Nu e ceva ce auzi des de la un medic, însă e un principiu în care noi credem. Ceea ce alegem să mâncăm are efecte profunde asupra stării de sănătate.

În timp ce unele obiceiuri alimentare pot declanșa afecțiuni cronice, altele pot preveni, ameliora sau chiar trata boli. Diabetul zaharat de tip 2, de exemplu, este o boală cronică, dar sunt dovezi ca poate intra in remisie prin optimizarea stilului de viață (dietă și efort fizic), în anumite cazuri (nu încercați acasă fără aviz medical).

Dietele nesănătoase, bogate în băuturi zaharoase, mâncarea de tip fastfood, excesul în general și lipsa varietății alimentare sunt factori ce contribuie la apariția unor afecțiuni precum bolile cardiovasculare, diabetul, obezitatea și chiar unele tulburări din sfera sănătății mintale.

Aceste alimente procesate ne afectează prin mecanisme multiple dăunând bacteriilor intestinale și promovând rezistența la insulină, inflamația cronică și expunerea la riscul general de îmbolnăvire.

Pe de cealaltă parte, cercetările indică faptul că dietele abundente în alimente vegetale, carne slabă și un mod corect de pregătire a meselor contribuie la consolidarea sănătății. De exemplu, dieta mediteraneană, care este bogată în grăsimi sănătoase, cereale integrale și legume, este legată de un risc redus de boli de inimă, afecțiuni neurodegenerative( de exemplu dementa), diabet, anumite tipuri de cancer și obezitate.

Mesajul nostru

Ce-ai zice dacă ai schimba câte ceva în comportamentul alimentar și ți-ai prelungi viața alături de cei dragi, într-o stare de sănătate optimă?

Eatsmart! Stay healthy!

Nutriție și Dermatologie: 10 secrete

Nutriție și Dermatologie: 10 secrete

Dieta poate afecta structura pielii și poate influența evoluția multor afecțiuni dermatologice. O dietă echilibrată duce la o bună funcționare a tuturor organelor, inclusiv a celulelor pielii, unghiilor și părului. Orice lipsă din alimentație a unor nutrienți implicați în creșterea și hrănirea firelor de păr sau conservarea fibrelor de colagen și elastină, poate avea ca rezultat…

citește mai mult
Email

andrei@clinicadenutritie.ro

tel. programări
0755.070.138
adresa
Iași, Șos. Păcurari nr. 70, Parter

Dietele detox. The good, the bad & the ugly

Dietele detox. The good, the bad & the ugly

Dietele detox. The good, the bad & the ugly

Detoxifierea sau dietele detox sunt soluții populare, cu un public din ce în ce mai numeros, care promit eliminarea toxinelor din organism, redobândirea sănătății și chiar pierderea în greutate. E frumos! Oare e și adevărat?

Pentru a stabili adevărul privind dietele detox, e important să ne răspundem la următoarele întrebări: 

  • Dietele detox sunt susținute științific?
  • Din perspectivă nutrițională, elimină aceste diete toxinele? Și, de fapt, care sunt aceste toxine?
  • Sunt utile dietele detox în procesul de scădere în greutate?
  • Dietele detox pot să ne pună sănătatea în pericol?  

Dovezi științifice care să susțină eficiența dietelor detox

Fiind un subiect fierbinte, acest tip de comportament alimentar – dieta tip detox – a primit atenție și din partea cercetătorilor. Studiile desfășurate nu au identificat investigații clinice riguroase ale eficienței dietelor detox în ceea ce privește efectele promise. Majoritatea studiilor medicale au identificat limitări și erori metodologice semnificative: un număr limitat de participanți, selectarea eronată a lotului de studiu, lipsa unei autorități de control, lipsa unor măsurători cantitative în rezultatele publicate.

Perspectiva nutrițională a dietelor detox

În ciuda popularității dietelor detox, termenul de „toxine” este deficitar definit. Dacă într-adevăr corpul uman ar acumula o mulțime de toxine, atunci ne-am simți foarte rău. Astfel, conceptul dietelor de detoxifiere este irațional și neștiințific. Dietele detox comerciale identifică rar sau deloc aceste „deșeuri” specifice pe care le eliminăm din organism.

Mai mult decât atât, corpul nostru este perfect capabil să realizeze procesele de detoxifiere. Acestea au loc prin intermediul unor mecanisme sofisticate de eliminare a toxinelor, perfecționate de-a lungul evoluției umane, la nivel renal, hepatic, gastrointestinal, pulmonar, cutanat (prin piele). 

Industria „detox-ului” își bazează demersul pe factori precum substanțele chimice poluante, substanțele sintetice, metalele grele, aditivii din alimente și împart dihotomic ceea ce consumăm direct sau indirect (prin expunerea la un anumit mediu) în două categorii: „bune” și `rele”. În realitatea științifică, „doza este cea care face otrava”.

Utilitatea dietelor detox în procesul de slăbire

În absența dovezilor clinice privind eficiența unor astfel de diete detox în procesul de slăbire, putem extrapola datele deja existente despre alte diete asemănătoare.

Deoarece dietele detox includ o multitudine de artificii alimentare sau comportamentale (postul negru, consumul exclusiv de fructe și legume, integrale sau sub formă de sucuri, eliminarea glutenului, a lactatelor, a alcoolului), per total se poate realiza o restricție calorică majoră sau excesivă care poate facilita pierderea kilogramelor în plus. Această scădere în greutate este considerată o agresiune asupra organismului și nu este sustenabilă pe termen lung. Ceea ce duce la recâștigul ponderal și consecințe dramatice asupra metabolismului. 

Ca să fim mai specifici:

  • Înfometarea prin deficitul abuziv de calorii poate determina amețeală, greață, iritabilitate, stare generală proastă. 
  • Eliminarea surselor de proteină creează deficitul de proteină, care vine cu deteriorarea masei musculare și pierderea ei și poate compromite sistemul imunitar.
  • Fructele și legumele au virtuți foarte cunoscute în dietele de detox. Nu și reale, însă extrem de populare. Desigur, fructele și legumele sunt parte importantă a unei diete echilibrate și ar trebui să mâncăm cu toții aproximativ cinci porții pe zi, ca mese, gustări sau deserturi. Ele furnizează vitamine, minerale, antioxidanți și fibre dietetice, dar nu asigură tot necesarul de nutrienți. 

Siguranța unui program de detoxifiere

Dietele detox sunt populare pentru promisiunile atât de frumoase, pentru că sunt pe termen scurt și efectele promise imediate. Dar se vorbește foarte puține despre riscurile asupra sănătății, în special în absența dovezilor științifice privind eficiența și siguranța lor.

Restricția alimentară severă din postul negru prelungit, consumul disociat de alimente, consumul excesiv de sucuri de fructe și legume etc. pot conduce la deficit proteic și vitaminic, dezechilibre electrolitice, acidoză lactivă și chiar deces în cazuri grave.

Persoanele care țin diete în mod cronic sunt la risc de supradozare cu suplimente alimentare plasate pe piață pentru detox, cu laxative, diuretice și chiar cu apă.

Lipsa reglementărilor din industria dietelor detox este un alt motiv de îngrijorare privind siguranța pentru sănătate. În unele cazuri, ingredientele produselor marketate pentru detox pot conține alte componente în loc de/pe lângă cele menționate pe ambalaj, ceea ce poate produce evenimente fatale.

În concluzie, dietele detox „detoxifică” doar veniturile

Acest tip de diete implică schimbarea, pentru o perioadă limitată, a comportamentului de achiziție a alimentelor, iar uneori un program de detox este foarte costisitor. Ce determină adepții să facă acest efort financiar este faptul că sunt seduși de promisiunea de purificare și viață îndelungată, idealuri profund înrădăcinate în psihicul omului.

Comunitatea medicală are însă dovezi solide privind opusul detox-ului. Optimizarea alimentației și dobândirea unor comportamente echilibrate ale stilului de viață, sigure și durabile au efecte benefice asupra stării de sănătate, efecte pe care nu le garantează „scurtăturile” și promisiunile deșarte ale dietelor detox comerciale.

1. Klein AV, Kiat H. Detox diets for toxin elimination and weight management: a critical review of the evidence. J Hum Nutr Diet. 2015;28(6):675-686. doi:10.1111/jhn.12286

2. Cline JC. Nutritional aspects of detoxification in clinical practice. Altern Ther Health Med. 2015;21(3):54-62.

Nutriție și Dermatologie: 10 secrete

Nutriție și Dermatologie: 10 secrete

Dieta poate afecta structura pielii și poate influența evoluția multor afecțiuni dermatologice. O dietă echilibrată duce la o bună funcționare a tuturor organelor, inclusiv a celulelor pielii, unghiilor și părului. Orice lipsă din alimentație a unor nutrienți implicați în creșterea și hrănirea firelor de păr sau conservarea fibrelor de colagen și elastină, poate avea ca rezultat…

citește mai mult
Email

andrei@clinicadenutritie.ro

tel. programări
0755.070.138
adresa
Iași, Șos. Păcurari nr. 70, Parter

Cartofii, îngrașă sau nu?

Cartofii, îngrașă sau nu?

Cartofii, îngrașă sau nu?

Am crescut mâncând cartofi și acum, la maturitate, îi evităm pentru că, așa cum <<se știe>>, acest tubercul buclucaș îngrașă. Sau..

Cartofii au fost (și sunt) îndelung demonizați pentru efectele negative asupra greutății corporale. Ce-i drept, constant creșterea în greutate a fost atribuită unor alimente specifice. Pastele, orezul, fructele în general, toate au trecut prin filtrul persoanelor veșnic la dietă. Dar adevărul este undeva la mijloc.

În nutriție sunt multe nuanțe de gri și aproape totul se reduce la context:

Cum consumi un aliment? Cât de des? În ce cantitate? Cu ce îl asociezi? Cât dormi? Faci suficientă mișcare? Consumi alcool sau băuturi îndulcite cu zahăr? Câte mese ai într-o zi?

Având atât de multe necunoscute, este dificil să stabilești, negru pe alb, ce anume duce la excesul de greutate.

Creșterea în greutate este una progresivă, de-a lungul anilor, încât este imposibil să identificăm o cauză într-un singur aliment, ci mai probabil într-un tipar alimentar și stil de viață care întrunește mai mulți factori ce favorizează formarea depozitelor de grăsime.

De exemplu,

  • 100 g cartofi fierți au 86 kcalorii
  • 100 g cartofi copți au 93 kcalorii
  • 100 g cartofi prăjiți au 196 kcalorii, diferența provenind din uleiul absorbit
  • 100 g chips-uri de cartofi au 532 kcalorii, reprezentând o formă hiperprocesată de consum a cartofilor.

Rolul nostru, ca specialiști în nutriție, este să restabilim reputația alimentelor ce au avut de suferit ca urmare al cultului dietelor. În acest caz, cartofii.

  • Cartofii sunt foarte nutritivi și pot fi incluși în alimentație ca parte a unei diete sănătoase, copți sau fierți și în cantități rezonabile.
  • Ei reprezintă o sursă excelentă de mulți nutrienți, inclusiv potasiu, vitamina C și fibre.
  • Pentru că sunt foarte bogați în carbohidrați complecși, sunt mai sățioși și „țin de foame”, astfel nu veți fi tentați să mai ciugulim până la următoarea masă.

În concluzie, cartofii pot fi parte din soluție atunci când urmărim scăderea sau menținerea greutății. Contează CÂT, CUM și CÂND alegem să îi integrăm în alimentația noastră.

Atunci când ne regândim dieta, ar trebui să acționăm precum un creion, nu ca o radieră.

Ce putem adăuga (legume, leguminoase, fructe etc.), în loc să eliminăm alimente?

Nutriție și Dermatologie: 10 secrete

Nutriție și Dermatologie: 10 secrete

Dieta poate afecta structura pielii și poate influența evoluția multor afecțiuni dermatologice. O dietă echilibrată duce la o bună funcționare a tuturor organelor, inclusiv a celulelor pielii, unghiilor și părului. Orice lipsă din alimentație a unor nutrienți implicați în creșterea și hrănirea firelor de păr sau conservarea fibrelor de colagen și elastină, poate avea ca rezultat…

citește mai mult
Email

andrei@clinicadenutritie.ro

tel. programări
0755.070.138
adresa
Iași, Șos. Păcurari nr. 70, Parter

MIT: Metabolismul poate fi accelerat prin dietă

MIT: Metabolismul poate fi accelerat prin dietă

Metabolismul poate fi accelerat prin dietă?

Cu toții am auzit de ananasul și alte alimente care ar putea intensifica „topirea grăsimii” și accelerează astfel metabolismul. Sunt însă aceste promisiuni prea frumoase să fie adevărate?

 

Ne place tot ce este exotic. Astfel, mituri precum „ananasul sau ardeiul iute accelerează metabolismul” au avut un real success în rândul persoanelor aflate în căutarea unor metode rapide de a pierde grăsimea și a scădea în greutate..

Pot alimente specifice precum ananasul, ardeiul iute, cafeina, ceaiul verde, să accelereze metabolismul?

Nu atât de mult încât să conteze:

  • Potrivit mai multor studii, administrarea de compuși bioactivi din ardeiul iute, iar nu ardeiul în sine, a condus la accelerarea metabolismului cu maximum 50 kcalorii/zi. Impactul asupra consumului energetic al organismului este unul nesemnificativ clinic și nu poate fi atribuit exclusiv capsaicinoidelor. (1) 
  • În cazul ananasului, nu există dovezi că ar „topi” grăsimea sau că ar accelera metabolismul, în ciuda popularității lui în curele pentru slăbit. Și nici bromelaina, enzima „vedetă” din ananas nu crește rata oxidării grăsimilor așa cum promit articolele bombastice de pe internet. 

În concluzie, un singur aliment sau compus din alimente nu poate fi cheia pierderii în greutate

Metabolismul poate fi accelerat prin dietă dacă respectă următoarele principii:

  • un aport caloric suficient și calitativ, adaptat nivelului de activitate fizică, vârstei și sexului persoanei în cauză,
  • asigură un aport proteic și glucidic adecvat pentru menținerea masei slabe a organismului.

Deoarece << spoiler alert >> masa musculară scheletică este singura activă din punct de vedere metabolic și poate influența „arderile” organismului. Și mai ales un stil de viață activ, respectiv somnul suficient.

Tu mai crezi în povești cu zâne și acceleratori ai metabolismului?

Sursa:
(1) Whiting S, Derbyshire E, Tiwari BK. Capsaicinoids and capsinoids. A potential role for weight management? A systematic review of the evidence. Appetite. 2012;59(2):341-348. doi:10.1016/j.appet.2012.05.015

Nutriție și Dermatologie: 10 secrete

Nutriție și Dermatologie: 10 secrete

Dieta poate afecta structura pielii și poate influența evoluția multor afecțiuni dermatologice. O dietă echilibrată duce la o bună funcționare a tuturor organelor, inclusiv a celulelor pielii, unghiilor și părului. Orice lipsă din alimentație a unor nutrienți implicați în creșterea și hrănirea firelor de păr sau conservarea fibrelor de colagen și elastină, poate avea ca rezultat…

citește mai mult
Email

andrei@clinicadenutritie.ro

tel. programări
0755.070.138
adresa
Iași, Șos. Păcurari nr. 70, Parter

Fructele, îngrașă sau nu?

Fructele, îngrașă sau nu?

Fructele, îngrașă sau nu?

Fructele sunt vedetele controversate ale verii. Știm oare cum să le consumăm pentru a nu crește în greutate?

Deoarece fructele sunt cele mai bogate în fructoză, au fost pe nedrept considerate responsabile pentru kilogramele în plus. În special pentru grăsimea din abdomen. Dar lucrurile nu sunt chiar așa de simple:

1. Niciun aliment izolat nu produce creștere în greutate, ci excesul caloric. Consensul științific ne spune însă că este puțin probabil să apară exces de grăsime din cauza fructozei care se găsește în mod natural în alimentele neprocesate din dietă, consumate moderat și variat. Mai ales fructoza din fructele proaspete, integrale.

2. Studiile existente generalizează rezultatele obținute pe modele animale cu obezitate sau cele realizate pe oameni, dar care au primit intenționat doze excesive de fructoza tocmai cu scopul de a studia efectele ei în organism. Doar că nu trăim într-un laborator și noi mâncăm mai mult decât fructoză sau fructe.

În concluzie, „doza face otrava”. În cadrul unei alimentații echilibrate, adaptate necesarului caloric și gradului de activitate fizică, fuctoza care provine din fructe proaspete este utilizată eficient de către ficat pentru a produce energie.

Dacă depășim porțiile recomandate de fructe și se suplimentează cu alte surse procesate, în special sucurile din comerț sau fresh-urile de fructe, atunci excesul poate fi transformat în grăsime care se depune preponderent în ficat și în abdomen (grăsime viscerală).

E complicat, doar e știință! Dar cu măsură putem mânca azi fructe, fără a dăuna siluetei de mâine.

Nutriție și Dermatologie: 10 secrete

Nutriție și Dermatologie: 10 secrete

Dieta poate afecta structura pielii și poate influența evoluția multor afecțiuni dermatologice. O dietă echilibrată duce la o bună funcționare a tuturor organelor, inclusiv a celulelor pielii, unghiilor și părului. Orice lipsă din alimentație a unor nutrienți implicați în creșterea și hrănirea firelor de păr sau conservarea fibrelor de colagen și elastină, poate avea ca rezultat…

citește mai mult
Email

andrei@clinicadenutritie.ro

tel. programări
0755.070.138
adresa
Iași, Șos. Păcurari nr. 70, Parter

Copilul meu are o greutate mai mare. Cum pot să îl ajut?

Copilul meu are o greutate mai mare. Cum pot să îl ajut?

Copilul meu are o greutate mai mare.

Cum pot să îl ajut?

Știm foarte bine faptul că rolul părinților este cel de a-i proteja pe cei mici, de a le asigura permanent siguranță și iubire necondiționată.

Dar ce ne facem atunci când nu recunoaștem pericolul?

Ba din contra, îl asociem în mod eronat cu sănătatea și starea de bine, așa cum se întâmplă în cazul greutății mai mari la copii și adolescenți.

Este dificil să vorbim despre greutatea nesănătoasă la copii fără a trezi sentimente de compasiune, remușcări, culpă, însă e important să ne adresăm acestui subiect într-o manieră cât mai empatică, cu înțelegere și deschidere către soluții care să elibereze, în loc să-l constrângă pe copil și implicit, familia.

Am observat că oamenii au nevoie de relatări ancorate în realitate, iar nu doar de teoretizarea și medicalizarea greutății mai mari la copii și adolescenți. Astfel, facem apel la experiența cumulată, a întregii echipe, de peste 20 de ani în domeniul nutriției pentru a vă oferi o imagine de ansamblu asupra acestui fenomen îngrijorător: supragreutatea la copii și adolescenți.

Cum aflu dacă copilul are o greutate mai mare?

Excesul de țesut gras este dificil de identificat și nu este considerat întotdeauna un motiv de îngrijorare sau care să pună probleme presante de sănătate, mai ales în cazul părinților.

Unele dintre motive pot fi teama de a fi judecați sau îngrijorarea cu privire la reacția copilului de a fi încadrat în categoria supraponderii sau a obezității, și la stigmatul asociat acestor termeni.

Însă ce poate fi considerat un simbol popular al sănătății la copii și adolescenți, de fapt poate modela într-o manieră negativă evoluția greutății și implicit a statusului nutrițional și metabolic chiar înainte de a deveni adulți (deficite minerale, vitaminice, hipertensiune arterială, prediabet, steatoză hepatică).

În cazul copiilor și adolescenților sun 18 ani, pentru evaluarea creșterii și dezvoltării sunt utilizați indicatori precum greutatea și înălțimea pentru vârstă, greutatea pentru înălțime, indicele de masă corporală specific vârstei.

Interpretarea graficelor de creștere se face pe baza indicelui de masă corporală (raportul între greutate (kg) și [înălțime (m)] la pătrat) și vârsta copilului/adolescentului. Găsiți legături către graficele de creștere la finalul articolului.

Nu orice creștere mai mare în greutate înseamnă că acel copil/adolescent are suprapondere sau obezitate, însă trebuie excluse aceste posibilități printr-un control de rutină la un specialist în nutriție care să interpreteze corect măsurătorile antropometrice simultan cu modificările fiziologice specifice grupei de vârstă.

Diagnosticul de obezitate la vârsta copilăriei și adolescenței nu se pune pe baza indicelui de masă corporală sau exclusiv pe interpretarea curbelor de creștere, ci necesită o analiză aprofundată a creșterii și dezvoltării în dinamică, pentru a observa abateri în ceea ce privește majorarea greutății și dacă aceasta are sau nu semnificație patologică.

După cum se poate observa și în imagini, diferențele dintre copiii cu suprapondere (4,5) și cei cu greutate în limitele considerate sănătoase (3) sunt mici, de aceea:

  • ancheta alimentară realizată la copil și familie implicit,
  • analiza stilului de viață pentru a identifica posibilii factori de risc ai creșterii în greutate,
  • corelarea datelor cu istoricul familial și al markerilor biologici (profil lipidic, glicemie, enzime hepatice, profil tiroidian etc.)

pot oferi o perspectivă tot mai clară în ceea ce privește creșterea și dezvoltarea copilului, respectiv dacă este sau nu necesară intervenția nutrițională pentru ameliorarea parametrilor modificați.

Din experiența clinică, confirmată de literatura de specialitate, răspunsul la această întrebare este fără dar și poate: atunci când sunt identificate modificări îngrijorătoare ale preferințelor/comportamentului alimentar, pentru prevenție sau atunci când apar modificări (creșteri) ale greutății, pentru terapie medicală nutrițională.

Dr. Delia Reurean Pintilei

Medic primar Diabet, Nutriție și Boli Metabolice

Prin modificări ale preferințelor alimentare înțelegem faptul că adolescentul/copilul:

  • consumă cu predilecție alimente intens procesate, ciocolata, napolitane, biscuiti, covrigi, pizza, cartofi prăjiți, foietaje, alte alimente concentrate în sare, zahăr și grăsimi,
  • consumă băuturi îndulcite carbogazoase, sucuri de fructe/ceaiuri din comerț, sucuri din 100% fructe făcute acasă,
  • refuză lactatele cu excepția celor îndulcite (iaurturile cu arome din comerț, lapte doar cu cacao sau alte preparate tip ciocolată caldă din comerț, cu adaos de zahăr),
  • refuză legumele și/sau fructele în detrimentul alimentelor bogate în amidon (cartofi, orez)
  • au o gamă restrânsă de alimente pe care le acceptă și de obicei se numără printre cele enumerate mai sus.

Prin modificări ale comportamentului alimentar înțelegem faptul că adolescentul/copilul:

  • mănâncă frecvent în fața ecranelor digitale,
  • mănâncă seara înainte de culcare,
  • se trezește noaptea și cere să mănânce,
  • consumă o cantitate mai mare de alimente într-un timp foarte scurt,
  • consumă o cantitate mai mare de alimente comparativ cu alți membri ai familiei/cu adulții,
  • consumă alimente pe ascuns
  • are un orar neregulat al meselor și ia gustări frecvent, mai mult de 2-3 într-o zi etc.
  • prezintă o preocupare excesivă privind alimentația și imaginea corporală (inclusiv restricționează excesiv consumul de alimente sau exclud alimente/grupe de alimente în totalitate).

Cum este resimțită greutatea mai mare de către copil/adolescent?

„Vreau să nu mă mai doară atunci când fac lucruri simple.”, ne mărturisea un copil de 15 ani venit din propria inițiativă la Clinica noastră.

Greutatea mai mare la vârsta copilăriei și a adolescenței (și la adulți implicit) constituie un subiect cu o încărcătură emoțională însemnată mai ales la nivel individual. Suferința copiilor este atât fizică, dar mai ales are un impact psihologic puternic, ce ar putea influența comportamentul și percepția individuală a viitorului adult.

Literatura de specialitate explică modul în care vorbele îi pot răni pe aceștia, cele bine intenționate din partea părinților, cât și utilizarea limbajului de intimidare, șicanele și jignirile, specifice bullyingului.

Iar acestea pot avea inclusiv consecințe asupra metabolismului copilului/adolescentului. Pot favoriza prin comportamentele de adaptare – mâncat compulsiv sau evitarea activităților sportive individuale ori de grup, de exemplu – creșteri ale glicemiei, ale colesterolului, trigliceridelor, pe lângă anxietate, depresie, scăderea stimei de sine, asociate stigmatizării.

În concluzie

  1. O greutate mai mare la copii și adolescenți apare ca urmare a interacțiunii complexe între factorii genetici și mediul obezogen (acces nelimitat la alimente intens procesate, expunerea la reclame agresive la astfel de produse și băuturi îndulcite), factori care modelează comportamentul copilului și adolescentului, încă în formare.
  2. De reținut faptul că această creștere în greutate nu reprezintă o cauză asupra căreia putem acționa. Greutatea mai mare este o consecință, este puternic influențată de bagajul genetic, dar există deasemenea factori asupra cărora se poate interveni (alimentația, gradul de activitate fizică, igiena somnului, sedentarismul, reducerea timpului în fața ecranelor digitale, atitudinea față de alimente și propriul corp, nutrirea unei relații sănătoase cu alimentele).
  3. Prin urmare supragreutatea/obezitatea NU SE TRATEAZĂ CU DIETE și în niciun caz la copii și adolescenți.
  4. O abordare care să vizeze îmbunătățirea obiceiurilor alimentare și a comportamentelor stilului de viață, condusă de specialiști în nutriție împreună cu alți terapeuți din arealul psihologiei, kinetoterapiei, alte specialități medicale după caz, este principalul mijloc terapeutic pentru a preveni creșterea în continuare a greutății(pe baza țesutului adipos) și instalarea complicațiilor la copii și adolescenți.
  5. Cunoaștem cu toții faptul că „acțiunile vorbesc mult mai tare decât o pot face cuvintele” de aceea schimbarea se face la nivelul întregii familii.

Link-uri pentru grafice de creștere:

Legături utile pentru părinți:

Nutriție și Dermatologie: 10 secrete

Nutriție și Dermatologie: 10 secrete

Dieta poate afecta structura pielii și poate influența evoluția multor afecțiuni dermatologice. O dietă echilibrată duce la o bună funcționare a tuturor organelor, inclusiv a celulelor pielii, unghiilor și părului. Orice lipsă din alimentație a unor nutrienți implicați în creșterea și hrănirea firelor de păr sau conservarea fibrelor de colagen și elastină, poate avea ca rezultat…

citește mai mult
Email
andrei@clinicadenutritie.ro
tel. programări
0755.070.138
adresa
Iași, Șos. Păcurari nr. 70, Parter