Copilul meu are o greutate mai mare.
Cum pot să îl ajut?
Dar ce ne facem atunci când nu recunoaștem pericolul?
Ba din contra, îl asociem în mod eronat cu sănătatea și starea de bine, așa cum se întâmplă în cazul greutății mai mari la copii și adolescenți.
Este dificil să vorbim despre greutatea nesănătoasă la copii fără a trezi sentimente de compasiune, remușcări, culpă, însă e important să ne adresăm acestui subiect într-o manieră cât mai empatică, cu înțelegere și deschidere către soluții care să elibereze, în loc să-l constrângă pe copil și implicit, familia.
Am observat că oamenii au nevoie de relatări ancorate în realitate, iar nu doar de teoretizarea și medicalizarea greutății mai mari la copii și adolescenți. Astfel, facem apel la experiența cumulată, a întregii echipe, de peste 20 de ani în domeniul nutriției pentru a vă oferi o imagine de ansamblu asupra acestui fenomen îngrijorător: supragreutatea la copii și adolescenți.
Cum aflu dacă copilul are o greutate mai mare?
Excesul de țesut gras este dificil de identificat și nu este considerat întotdeauna un motiv de îngrijorare sau care să pună probleme presante de sănătate, mai ales în cazul părinților.
Unele dintre motive pot fi teama de a fi judecați sau îngrijorarea cu privire la reacția copilului de a fi încadrat în categoria supraponderii sau a obezității, și la stigmatul asociat acestor termeni.
Însă ce poate fi considerat un simbol popular al sănătății la copii și adolescenți, de fapt poate modela într-o manieră negativă evoluția greutății și implicit a statusului nutrițional și metabolic chiar înainte de a deveni adulți (deficite minerale, vitaminice, hipertensiune arterială, prediabet, steatoză hepatică).
În cazul copiilor și adolescenților sun 18 ani, pentru evaluarea creșterii și dezvoltării sunt utilizați indicatori precum greutatea și înălțimea pentru vârstă, greutatea pentru înălțime, indicele de masă corporală specific vârstei.
Interpretarea graficelor de creștere se face pe baza indicelui de masă corporală (raportul între greutate (kg) și [înălțime (m)] la pătrat) și vârsta copilului/adolescentului. Găsiți legături către graficele de creștere la finalul articolului.
Nu orice creștere mai mare în greutate înseamnă că acel copil/adolescent are suprapondere sau obezitate, însă trebuie excluse aceste posibilități printr-un control de rutină la un specialist în nutriție care să interpreteze corect măsurătorile antropometrice simultan cu modificările fiziologice specifice grupei de vârstă.
Diagnosticul de obezitate la vârsta copilăriei și adolescenței nu se pune pe baza indicelui de masă corporală sau exclusiv pe interpretarea curbelor de creștere, ci necesită o analiză aprofundată a creșterii și dezvoltării în dinamică, pentru a observa abateri în ceea ce privește majorarea greutății și dacă aceasta are sau nu semnificație patologică.
După cum se poate observa și în imagini, diferențele dintre copiii cu suprapondere (4,5) și cei cu greutate în limitele considerate sănătoase (3) sunt mici, de aceea:
- ancheta alimentară realizată la copil și familie implicit,
- analiza stilului de viață pentru a identifica posibilii factori de risc ai creșterii în greutate,
- corelarea datelor cu istoricul familial și al markerilor biologici (profil lipidic, glicemie, enzime hepatice, profil tiroidian etc.)
pot oferi o perspectivă tot mai clară în ceea ce privește creșterea și dezvoltarea copilului, respectiv dacă este sau nu necesară intervenția nutrițională pentru ameliorarea parametrilor modificați.
Din experiența clinică, confirmată de literatura de specialitate, răspunsul la această întrebare este fără dar și poate: atunci când sunt identificate modificări îngrijorătoare ale preferințelor/comportamentului alimentar, pentru prevenție sau atunci când apar modificări (creșteri) ale greutății, pentru terapie medicală nutrițională.
Prin modificări ale preferințelor alimentare înțelegem faptul că adolescentul/copilul:
- consumă cu predilecție alimente intens procesate, ciocolata, napolitane, biscuiti, covrigi, pizza, cartofi prăjiți, foietaje, alte alimente concentrate în sare, zahăr și grăsimi,
- consumă băuturi îndulcite carbogazoase, sucuri de fructe/ceaiuri din comerț, sucuri din 100% fructe făcute acasă,
- refuză lactatele cu excepția celor îndulcite (iaurturile cu arome din comerț, lapte doar cu cacao sau alte preparate tip ciocolată caldă din comerț, cu adaos de zahăr),
- refuză legumele și/sau fructele în detrimentul alimentelor bogate în amidon (cartofi, orez)
- au o gamă restrânsă de alimente pe care le acceptă și de obicei se numără printre cele enumerate mai sus.
Prin modificări ale comportamentului alimentar înțelegem faptul că adolescentul/copilul:
- mănâncă frecvent în fața ecranelor digitale,
- mănâncă seara înainte de culcare,
- se trezește noaptea și cere să mănânce,
- consumă o cantitate mai mare de alimente într-un timp foarte scurt,
- consumă o cantitate mai mare de alimente comparativ cu alți membri ai familiei/cu adulții,
- consumă alimente pe ascuns
- are un orar neregulat al meselor și ia gustări frecvent, mai mult de 2-3 într-o zi etc.
- prezintă o preocupare excesivă privind alimentația și imaginea corporală (inclusiv restricționează excesiv consumul de alimente sau exclud alimente/grupe de alimente în totalitate).
Cum este resimțită greutatea mai mare de către copil/adolescent?
„Vreau să nu mă mai doară atunci când fac lucruri simple.”, ne mărturisea un copil de 15 ani venit din propria inițiativă la Clinica noastră.
Greutatea mai mare la vârsta copilăriei și a adolescenței (și la adulți implicit) constituie un subiect cu o încărcătură emoțională însemnată mai ales la nivel individual. Suferința copiilor este atât fizică, dar mai ales are un impact psihologic puternic, ce ar putea influența comportamentul și percepția individuală a viitorului adult.
Literatura de specialitate explică modul în care vorbele îi pot răni pe aceștia, cele bine intenționate din partea părinților, cât și utilizarea limbajului de intimidare, șicanele și jignirile, specifice bullyingului.
Iar acestea pot avea inclusiv consecințe asupra metabolismului copilului/adolescentului. Pot favoriza prin comportamentele de adaptare – mâncat compulsiv sau evitarea activităților sportive individuale ori de grup, de exemplu – creșteri ale glicemiei, ale colesterolului, trigliceridelor, pe lângă anxietate, depresie, scăderea stimei de sine, asociate stigmatizării.
În concluzie
- O greutate mai mare la copii și adolescenți apare ca urmare a interacțiunii complexe între factorii genetici și mediul obezogen (acces nelimitat la alimente intens procesate, expunerea la reclame agresive la astfel de produse și băuturi îndulcite), factori care modelează comportamentul copilului și adolescentului, încă în formare.
- De reținut faptul că această creștere în greutate nu reprezintă o cauză asupra căreia putem acționa. Greutatea mai mare este o consecință, este puternic influențată de bagajul genetic, dar există deasemenea factori asupra cărora se poate interveni (alimentația, gradul de activitate fizică, igiena somnului, sedentarismul, reducerea timpului în fața ecranelor digitale, atitudinea față de alimente și propriul corp, nutrirea unei relații sănătoase cu alimentele).
- Prin urmare supragreutatea/obezitatea NU SE TRATEAZĂ CU DIETE și în niciun caz la copii și adolescenți.
- O abordare care să vizeze îmbunătățirea obiceiurilor alimentare și a comportamentelor stilului de viață, condusă de specialiști în nutriție împreună cu alți terapeuți din arealul psihologiei, kinetoterapiei, alte specialități medicale după caz, este principalul mijloc terapeutic pentru a preveni creșterea în continuare a greutății(pe baza țesutului adipos) și instalarea complicațiilor la copii și adolescenți.
- Cunoaștem cu toții faptul că „acțiunile vorbesc mult mai tare decât o pot face cuvintele” de aceea schimbarea se face la nivelul întregii familii.
Link-uri pentru grafice de creștere:
- Băieți 0-2 ani: Circumferința craniană în funcție de vârstă, http://www.who.int/childgrowth/standards/second_set/cht_hcfa_boys_p_0_2.pdf
- Băieți 0-2 ani: Greutatea în funcție de vârstă, http://www.who.int/childgrowth/standards/cht_wfa_boys_p_0_2.pdf
- Băieți 0-2 ani: Lungimea în funcție de vârstă, http://www.who.int/childgrowth/standards/cht_lfa_boys_p_0_2.pdf
- Fete 0-2 ani: Greutatea în funcție de vârstă, http://www.who.int/childgrowth/standards/cht_wfa_girls_p_0_2.pdf
- Fete 0-2 ani: Lungimea în funcție de vârstă, http://www.who.int/childgrowth/standards/cht_lfa_girls_p_0_2.pdf
- Fete 1 lună- 18 ani: Grafice de creștere, https://afpa.org/outil/courbes-de-croissance-filles-francaises
- Băieți 1 lună-18 ani: Grafice de creștere, https://afpa.org/outil/courbes-de-croissance-garcons-francais
Legături utile pentru părinți:
- Cum le vorbim copiilor supraponderali despre greutate și imagine corporală?, https://www.la-pediatru.ro/info/cum-le-vorbim-copiilor-supraponderali-despre-greutate-si-imagine-corporala
- Influența părinților asupra comportamentului alimentar la copii, https://www.la-pediatru.ro/info/influenta-parintilor-asupra-comportamentului-alimentar-la-copii
- Mofturile la masă, https://www.la-pediatru.ro/info/mofturi-la-masa
Nutriția înainte, în timpul și după exercițiu fizic
Nutriția înainte, în timpul și după exercițiul fizic influențează semnificativ performanțele sportivului. Dieta adecvată va optimiza antrenamentul și va ajuta în perioada de recuperare. Contrar mitului „poți mânca oricât, atât timp cât faci sport” organismul are cerințe specifice în funcție de perioada zilei, de tipul și intensitatea efortului fizic, dar și de antrenament.
Fenomenul de suprasolicitare
Alimentația, odihna și sportul completează tabloul unui stil de viață sănătos, fiind necesar să menținem un echilibru între acestea pentru a putea obține maximul de beneficii. Este bine cunoscut faptul că alimentația echilibrată și activitatea fizică contribuie la îmbunățirea/menținerea stării de sănătate (fizică și psihică), menținerea unei greutăți corporale optime, reducerea riscurilor cardiovasculare, iar la finalul zilei, odihna, implicit somnul, este funcția esențială…
Chirurgia bariatrică. Ce presupune și cum știu dacă pot beneficia de o astfel de intervenție?
Chirurgia bariatrică sau chirurgia obezității se referă la operațiile efectuate la nivelul stomacului și/sau intestinului, care au ca rezultat scăderea rapidă în greutate la pacienții cu obezitate, în scop curativ. Este un tratament sigur, pe termen lung, având ca efect îmbunatățirea stării de sănătate și prevenirea sau tratarea…