Cum mâncăm de Paște când suntem în izolare?
În acest an sărbătorile pascale vor fi diferite, în mod cert, dar e important să luăm decizii înțelepte în zilele care urmează pentru a ne asigura că vom rămâne sănătoși, să ne bucurăm de prezența celor dragi atunci când lucrurile vor intra pe un făgaș normal.
Suntem oameni și căutăm mereu mici eschivări de realitatea inconfortabilă și ne dorim un Paște fără restricții alimentare; măcar un aspect al vieții noastre să nu se schimbe. Însă chiar și în acest context, este esențial să respectăm principiile sănătoase de alimentare. Excesele de orice fel pot fi dăunătoare pentru noi ca indivizi și pot supraîncărca sistemul medical, extrem de afectat în această perioadă:
- pancreatitele,
- dezechilibrele metabolice la pacienții cu diabet zaharat, hipertensiune, hiperuricemie, dislipidemie, tulburări ale colecistului (bilei)
- evenimente cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular cerebral) la persoanele cu risc crescut (diabet zaharat, boli coronariene ischemice, hipertensiune, dislipidemie etc.)
- traumatismele sau alte consecințe ale consumului excesiv de alcool etc.
Iar pe termen lung deciziile pe care le luăm în aceste zile pot duce la creșterea în greutate pe durata izolării dacă se asociază deja unor alegeri alimentare dezechilibrate practicate în luna care a trecut și în perioada ce va urma.
Contextul epidemiologic actual a adus numeroase schimbări în viața fiecăruia:
- petrecem aproape tot timpul în casă, ceea ce reduce semnificativ gradul de activitate fizică
- facem cumpărăturile mai rar, asta însemnând că alegem produse mai puțin perisabile, în unele cazuri mai puține legume și fructe
- cumpărăm strictul necesar, pentru a evita risipa
- stresul ne „îndeamnă” să mâncăm mai mult, mai des și de obicei produse mai puțin indicate (covrigei, dulciuri, pufuleți, chips-uri).
Toate aceste obiceiuri ne predispun la câștig ponderal pe durata izolării, ceea ce se poate traduce în tulburări metabolice atunci când vom reveni la rutinele normale de zi cu zi. Astfel, modul în care alegem să ne trăim viața acum, ne va putea afecta negativ chiar atunci când vom scăpa de pericolul infecțios.
Prin urmare este important să acționăm în prezent și să alegem cu grijă bucatele de pe masa de Paște și cum le vom consuma în cele 3 zile de sărbătoare.
Vom păstra un orar regulat al meselor și pe cât posibil vom renunța la gustări, deoarece mesele vor fi garantat mai bogate caloric comparativ cu zilele obișnuite.
Vom gusta din toate preparatele și ne vom sătura cu legume, fie ele proaspete sub formă de salată sau la cuptor, pentru a îmbunătăți digestia și a evita excesul de calorii. Suntem „programați” să mâncăm mai mult din ceea ce ne place, iar ceea ce ne place ar putea să fie „păgubos” consumat în cantități mari.
Mâncăm încet, evităm mâncatul lacom, grăbit, cu poftă.
Durata mesei să dureze cel puțin 20 de minute și să lăsăm timp pentru socializare, chiar dacă vorbim cu familia prezentă în mod fizic sau cu cei cu care ne „întâlnim” prin mijloacele digitale, pe aplicațiile:
WhatsApp, Skype, Facebook, Zoom etc.
Dacă dorim pască, cozonac sau o prăjitură la o masă, putem mânca o felie generoasă, dar ajustăm din alte alimente. Astfel REDUCEM sau eliminăm pâinea, garnitura făinoasă – orez, cartof, salata boeuf deoarece aceasta conține mazăre și/sau cartofi și CREȘTEM aportul de verdețui și crudități. Volumul și fibrele conținute vor ajuta la instalarea senzației de saturație. Așadar, ne vom simți satisfăcuți, fără grija caloriilor în plus.
De asemenea, e nevoie să evităm ronțăitul de-a lungul zilei. Nu avem nevoie de așa multă mâncare, deorece nu consumăm energie la fel de multă.
Și să fim disciplinați în privința alcoolului. Putem ciocni un pahar. Dar nu în cadru unei mese sau după o masă copioasă pentru a nu crește aportul caloric. Iar dacă e posibil, să evităm dulcele atunci când optăm pentru un pahar de vin, de bere sau tărie.
Și cel mai important, să rămânem activi, în interiorul casei desigur. Să ne sunăm rudele, prietenii și să vorbim cu ei stând în picioare pentru a mai consuma energie.
Să evităm statul prelungit pe canapea/scaun/pat și să ne ridicăm constant pentru scurte pauze de mers, exerciții de întindere, cum se spune popular „să ne punem sângele în mișcare”.
Chiar dacă distanța fizică este neobișnuită pentru noi, trăim vremuri în care putem rămâne aproape de cei dragi chiar și de la distanță prin mijloacele digitale mai sus menționate. Să facem acest efort comun să conteze. Să stăm acasă, pentru a ne putea face bine ca omenire, ca societate.
Sărbători Pascale fericite!
Nutriția înainte, în timpul și după exercițiu fizic
Nutriția înainte, în timpul și după exercițiul fizic influențează semnificativ performanțele sportivului. Dieta adecvată va optimiza antrenamentul și va ajuta în perioada de recuperare. Contrar mitului „poți mânca oricât, atât timp cât faci sport” organismul are cerințe specifice în funcție de perioada zilei, de tipul și intensitatea efortului fizic, dar și de antrenament.
Fenomenul de suprasolicitare
Alimentația, odihna și sportul completează tabloul unui stil de viață sănătos, fiind necesar să menținem un echilibru între acestea pentru a putea obține maximul de beneficii. Este bine cunoscut faptul că alimentația echilibrată și activitatea fizică contribuie la îmbunățirea/menținerea stării de sănătate (fizică și psihică), menținerea unei greutăți corporale optime, reducerea riscurilor cardiovasculare, iar la finalul zilei, odihna, implicit somnul, este funcția esențială…
Chirurgia bariatrică. Ce presupune și cum știu dacă pot beneficia de o astfel de intervenție?
Chirurgia bariatrică sau chirurgia obezității se referă la operațiile efectuate la nivelul stomacului și/sau intestinului, care au ca rezultat scăderea rapidă în greutate la pacienții cu obezitate, în scop curativ. Este un tratament sigur, pe termen lung, având ca efect îmbunatățirea stării de sănătate și prevenirea sau tratarea…
andrei@clinicadenutritie.ro