Nutriție și Dermatologie: 10 SECRETE

Cât de mult influențează alimentația aspectul pielii?

Majoritatea știm deja că factorii dietetici au un rol deosebit în prezența și evoluția unei serii de afecțiuni ale pielii, acest fapt subliniind importanța unei alimentații echilibrate.

Pierderea în greutate nu este întotdeauna scopul unic al unei diete. Scăderea ponderală nu poate îmbunătăți singură acneea sau reduce riscul de boală cardiovasculară sau cancer. Scopul unei diete ar trebui să fie mai degrabă dobândirea unor modele de alimentație sănătoasă.

În calitate de medici, este important să subliniem faptul că dietele occidentale nu tocmai benefice sănătății și că este important să se pună accentul asupra unei alimentații sănătoase. Acest tip de schimbare a dietei a fost subliniat în repetate rânduri în mass-media, dar în calitate de medici, este important să reamintim acest aspect pacienților noștri.

Dieta poate afecta structura pielii și poate influența evoluția multor afecțiuni dermatologice. O dietă echilibrată duce la o bună funcționare a tuturor organelor, inclusiv a celulelor pielii, unghiilor și părului. Orice lipsă din alimentație a unor nutrienți implicați în creșterea și hrănirea firelor de păr sau conservarea fibrelor de colagen și elastină, poate avea ca rezultat, degradarea mai rapidă a acestor elemente. Principalele componente alimentare responsabile de integritatea cutanată și a fanerelor sunt: vitamina C, E, A, D, zinc, seleniu, biotina, acizi grași omega 3.

Putem vorbi despre afecțiuni dermatologice unde componenta alimentară este baza fiziopatologică, cum este de exemplu dermatita herpetiformă, o afecțiune unde restricțiile cu privire la alimentația ce contine gluten constituie elementul esențial al tratamentului.

Există și alte afecțiuni care depind în mare măsură de produsele pe care le ingerăm zilnic. Spre exemplu, alimentele care conțin mult zahăr pot exacerba leziunile de acnee. Conservanții și aditivii alimentari pot fi o cauză de apariție a urticariei la fel ca și  unele produse din alimentație, care sunt bogate in histamină (căpșuni, roșii, arahide etc.).

Studiile arată că alimentația mediteraneană bogată în fructe și legume poate fi un factor de prevenție în apariția tumorilor de piele, prin concentrația mare de antioxidanți pe care o conține.

1. Care sunt cele mai frecvente afecțiuni dermatologice care sunt corelate cu obiceiurile alimentare moderne?

Dieta modernă conține o sumedenie de alimente procesate, prăjite, bogate în zahăr, care contribuie la accelerarea îmbătrânirii cutanate prin producerea de produși de glicozilare avansată. La persoanele tinere, la care fibrele de colagen și elastină din structura pielii sunt normale, acestea au o structură flexibilă. Atunci când zaharurile din piele se leagă de colagen și elastină, ele devin rigide și ireparabile, dând acel aspect îmbătrânit al pielii. Produșii de glicozilare avansată pot de asemenea contribui la inflamație și apariția stresului oxidativ. Stresul oxidativ este un dezechilibrul dintre oxidanţi și antioxidanţi. De îmbătrânirea cutanată nu este responsabilă doar o dietă săracă în antioxidanți, ci și expunerea în exces la radiații UV, fumatul, consumul excesiv de alcool, consumul insuficient de apă.

2. Acneea și evoluția ei – poate fi influențată de alimentație?

Este deja demonstrat științific faptul că un consum de alimente cu indice glicemic ridicat poate agrava acneea. 

Indicele glicemic măsoară rapiditatea cu care carbohidrații dintr-un aliment pot fi procesați de către organism. Nivelul ridicat de glucoză în sânge determină organismul să producă insulină în exces, pentru a putea scadea nivelul de glucoză și a-l aduce la normal.

Pe scurt, o dietă cu indice glicemic ridicat duce la hiperinsulinemie. Va fi inițiată o cascadă de semnalizare rezultând creșterea insulinei și activarea factorului de creștere asemănător insulinei 1 (IGF-1). Se știe că IGF-1 stimulează factori cheie de patogenie ai acneei, inclusiv proliferarea keratinocitelor, proliferarea celulelor responsabile cu secreția de sebum și lipogeneza. Atât insulina cât și IGF-1 cresc sinteza de hormoni gonadali și suprarenali. Androgenii cresc producerea de sebum și contribuie la patogeneza acneei.
Laptele conține si el IGF-1 bovin, care este identic cu cel uman și se leagă cu aceeași afinitate de al său receptor. Laptele conține, de asemenea, precursori ai dihidrotestosteronului, ce pot crește secreția glandelor sebacee.

3. În terapiile anti-îmbătrânire se regăsesc și aspecte legate de obiceiurile alimentare?

Așa ar trebuie sa fie. Nu ca tratament anti-îmbătrânire, cât ca prevenire a unei îmbătrâniri precoce a pielii. Hidratarea corectă, atât din interior, cât și din exterior, hrănirea permanentă a organismului cu surse de antioxidanți, evitarea excesului de alcool, a fumatului, pot fi factori protectori, utili în menținerea unui aspect tânăr al pielii.

4. Ce efecte asupra pielii poate avea o alimentație bogată în produse procesate?

O dietă occidentală bogată în grăsimi și zahăr poate declanșa la persoane cu o susceptibilitate genetică apariția de boli inflamatorii ale pielii, cum ar fi psoriazisul. Poate de asemenea accentua boli ca rozaceea sau acneea.
Studii experimentale pe șoareci care au consumat o dietă occidentală au constatat o modificare a secreției de acizi biliari, precum și creșterea cantității de celule imune pro-inflamatorii și a receptorilor care se găsesc în piele. Ca urmare, sistemul imunitar ar fi perturbat producând semnale pentru a ataca pielea, provocând simptomele găsite în psoriazis.

5. Cât de mult influențează sănătatea pielii o alimentație bogată în antioxidanți?

Consumul de alimente bogate în antioxidanți (vitamina C, A, E, zinc , seleniu) are un rol protector, înlăturând efectele nocive ale radiațiilor UV asupra structurii cutanate. Se știe că o expunere excesivă la soare poate accelera îmbătrânirea cutanată și dezvoltarea tumorilor cutanate.

Corpul nostru produce constant radicali liberi (oxidanți), care pot deteriora ADN-ul celular, atunci cand sunt produși în exces. Expunerea la soare, consumul excesiv de alcool, fumatul, dulciurile în exces pot crește radicalii liberi din organism, în timp ce consumul de alimente bogate în antioxidanți, previne stresul oxidativ și deci previne îmbătrânirea cutanată și deteriorarea structurii fibrelor de colagen și elastină.

Apariția vergeturilor poate avea și o componentă alimentară, tocmai prin faptul că o alimentație săracă în antioxidanți nu poate contracara efectele radicalilor liberi asupra fibrelor de colagen și elastină.

Acizii grași Omega-3 au un efect antiinflamator și sunt implicați în căi care sunt benefice în gestionarea acneei prin scaderea secretiei de sebum la nivelul glandelor sebacee.

6. Are alimentația un rol în scăderea producției de colagen și apariția ridurilor?

Producția de colagen scade odată cu vârsta. Există 2 moduri de a stimula formarea colagenului și a elastinei în pielea noastră:

  1. Din exterior (creme pe baza de colagen, etc), însă moleculele de colagen din aceste creme sunt prea mari pentru a penetra straturile superficiale ale pielii. De aceea sunt necesare proceduri minim invazive care să permită acestor substanțe să pătrundă mai ușor prin piele (Dermapen, mezoterapie etc.)
  2. Din interior, prin stimularea corpului de a sintetiza colagen mai mult. Consumul de alimente bogate în vitamina C și vitamina A poate stimula producerea de noi fibre de colagen.

7. Care sunt cele mai recomandate alimente când vine vorba despre o piele sănătoasă?

Celulele pielii sunt într-o continuă regenerare și au nevoie de nutrienți pentru a sprijini aceasta înlocuire rapidă. Consumul de fructe și legume bogate în antioxidanți, grăsimi sănătoase din pește gras și nuci și o dietă variată și echilibrată sunt indicate pentru a păstra sănătatea pielii. Acest lucru ar trebui să ofere niveluri optime de substanțe nutritive, care sunt cruciale pentru pielea radiantă, inclusiv beta caroten, vitaminele C și E, zinc și seleniu.

8. Care sunt alimentele de care ar trebui să ne ferim dacă avem un ten gras?

Cercetările privind legătura dintre alimente și piele sunt încă în evoluție. Dovezile actuale arată că nu alimentele individuale vor oferi pielii un aspect normal, ci calitatea generală a dietei. Pentru a menține pielea grasă la distanță, dieta ar trebui să conțină grăsimi sănătoase, carbohidrați complecși și bacterii bune (pre- si probiotice). Evitarea alimentelor care conțin zahăr este unul dintre cele mai importante aspecte de luat în vedere, doarece acesta poate duce la o secreție crescută de sebum.

9. Care este legătura dintre alimentație și apariția celulitei? Cum putem preveni apariția sa?

Reducerea grăsimilor nesănătoase, a zahărului și a sării pot face ca apariția celulitei să fie mai puțin evidentă.

Alimentele bogate în sodiu, cum ar fi carnea semipreparată, slănina și brânzeturile, provoacă retenție de apă. Căutați versiuni cu un conținut scăzut de sodiu ale acestor alimente, mâncați multe fructe și legume hidratante și asigurați-vă că beți apă continuu pe tot parcursul zilei.

Celulita devine mai evidentă cu fiecare an care trece, cel mai probabil pentru că organismul produce mai puțin colagen – proteina care susține apariția pielii netede și fără denivelări. Din păcate, deoarece aceasta face parte din procesul natural de îmbătrânire, nu există nicio modalitate de a inversa efectele. Cu toate acestea, reducerea zahărului (un nutrient care a demonstrat că accelerează dispariția colagenului) poate ajuta. Deși glucidele se găsesc în orice, de la pâine la cereale, alimentele care conțin cea mai mare concentratie de zahăr sunt băuturile îndulcite, băuturile energizante, sucurile carbogazoase. Consumul de mult zahăr nu numai că poate duce la creșterea în greutate și, ulterior, la apariția celulitei, ci și determină organismul să elibereze insulina, hormonul de stocare a grăsimilor.
Pentru a scăpa de celulită, ar fi indicate renunțarea la alimentele din făină albă (pâinea albă, cozonac, plăcinte, paste).

10. Care este impactul alcoolului asupra pielii?

Unul dintre primele semne ale abuzului de alcool este o față roșie persistentă din cauza vaselor de sânge mărite (telangiectazie). Înroșirea tranzitorie a feței este un efect secundar frecvent al alcoolului, în special la consumatorii cronici de alcool. Se datorează acetaldehidei, principalul produs de descompunere a alcoolului. Se crede că acetaldehida provoacă înroșirea prin stimularea eliberării de histamină. Înroșirea tranzitorie a fetei (flushing) și supraîncălzirea după consumul de alcool pot indica, de asemenea, o urticarie colinergică.

Un consum excesiv de alcool poate determina deshidratare, prin efectul diuretic intens al acestuia. Eliminarea apei din organism face ca pielea să fie uscată, cu acel aspect crăpat, scuamos. O piele fisurată, poate favoriza apariția infecțiilor cutanate. Alcoolismul cronic poate să determine apariția unor carențe nutriționale grave cu scăderea fierului seric, a zincului, calciului, vitaminei C și A, care poate determina pe lângă îmbătrânirea prematură a pielii și căderea părului sau modificarea formei unghiilor.

“Activitatea mea în cadrul Consultmed m-a determinat să mă documentez mai mult cu privire la efectele alimentației în afectiunile cutanate. Întreaga echipă medicală (medici diabetologi, nutriționiști-dieteticieni) este implicată în a furniza sfaturi despre o dietă sănătoasă.  Astfel, am considerat important să ofer și eu câteva sfaturi alimentare pentru a vă putea păstra pielea radiantă și pentru a întârzia cât mai mult procesul de îmbătrânire cutanată.”

Dr. Eliza Mircea este medic specialist Dermatovenerolog în cadrul Consultmed Iași. După absolvirea Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din Iași, a urmat programul de rezidențiat în cadrul Spitalului Clinic “Sf. Spiridon”. Și-a ales meseria de medic din dorința de a face bine și de a-i îndruma pe cei care au nevoie de o mână de ajutor.

Nutriția înainte, în timpul și după exercițiu fizic

Nutriția înainte, în timpul și după exercițiu fizic

Nutriția înainte, în timpul și după exercițiul fizic influențează semnificativ performanțele sportivului. Dieta adecvată va optimiza antrenamentul și va ajuta în perioada de recuperare. Contrar mitului „poți mânca oricât, atât timp cât faci sport” organismul are cerințe specifice în funcție de perioada zilei, de tipul și intensitatea efortului fizic, dar și de antrenament.

citește mai mult
Fenomenul de suprasolicitare

Fenomenul de suprasolicitare

Alimentația, odihna și sportul completează tabloul unui stil de viață sănătos, fiind necesar să menținem un echilibru între acestea pentru a putea obține maximul de beneficii. Este bine cunoscut faptul că alimentația echilibrată și activitatea fizică contribuie la îmbunățirea/menținerea stării de sănătate (fizică și psihică), menținerea unei greutăți corporale optime, reducerea riscurilor cardiovasculare, iar la finalul zilei, odihna, implicit somnul, este funcția esențială…

citește mai mult
Email

posta@clinicadenutritie.ro

tel. programări
0755.070.138
adresa
Iași, Șos. Păcurari nr. 70, Parter