Cartofii au fost (și sunt) îndelung demonizați pentru efectele negative asupra greutății corporale. Ce-i drept, constant creșterea în greutate a fost atribuită unor alimente specifice. Pastele, orezul, fructele în general, toate au trecut prin filtrul persoanelor veșnic la dietă. Dar adevărul este undeva la mijloc.

În nutriție sunt multe nuanțe de gri și aproape totul se reduce la context:

Cum consumi un aliment? Cât de des? În ce cantitate? Cu ce îl asociezi? Cât dormi? Faci suficientă mișcare? Consumi alcool sau băuturi îndulcite cu zahăr? Câte mese ai într-o zi?

Având atât de multe necunoscute, este dificil să stabilești, negru pe alb, ce anume duce la excesul de greutate.

Creșterea în greutate este una progresivă, de-a lungul anilor, încât este imposibil să identificăm o cauză într-un singur aliment, ci mai probabil într-un tipar alimentar și stil de viață care întrunește mai mulți factori ce favorizează formarea depozitelor de grăsime.

De exemplu,

• 100 g cartofi fierți au 86 kcalorii
• 100 g cartofi copți au 93 kcalorii
• 100 g cartofi prăjiți au 196 kcalorii, diferența provenind din uleiul absorbit
• 100 g chips-uri de cartofi au 532 kcalorii, reprezentând o formă hiperprocesată de consum a cartofilor.

Rolul nostru, ca specialiști în nutriție, este să restabilim reputația alimentelor ce au avut de suferit ca urmare al cultului dietelor. În acest caz, cartofii.

• Cartofii sunt foarte nutritivi și pot fi incluși în alimentație ca parte a unei diete sănătoase, copți sau fierți și în cantități rezonabile.
• Ei reprezintă o sursă excelentă de mulți nutrienți, inclusiv potasiu, vitamina C și fibre.
• Pentru că sunt foarte bogați în carbohidrați complecși, sunt mai sățioși și „țin de foame”, astfel nu veți fi tentați să mai ciugulim până la următoarea masă.

În concluzie, cartofii pot fi parte din soluție atunci când urmărim scăderea sau menținerea greutății. Contează CÂT, CUM și CÂND alegem să îi integrăm în alimentația noastră.

Atunci când ne regândim dieta, ar trebui să acționăm precum un creion, nu ca o radieră.

Ce putem adăuga (legume, leguminoase, fructe etc.), în loc să eliminăm alimente?

Ne place tot ce este exotic. Astfel, mituri precum „ananasul sau ardeiul iute accelerează metabolismul” au avut un real success în rândul persoanelor aflate în căutarea unor metode rapide de a pierde grăsimea și a scădea în greutate..

Pot alimente specifice precum ananasul, ardeiul iute, cafeina, ceaiul verde, să accelereze metabolismul?

Nu atât de mult încât să conteze:

• Potrivit mai multor studii, administrarea de compuși bioactivi din ardeiul iute, iar nu ardeiul în sine, a condus la accelerarea metabolismului cu maximum 50 kcalorii/zi. Impactul asupra consumului energetic al organismului este unul nesemnificativ clinic și nu poate fi atribuit exclusiv capsaicinoidelor. (1) 
• În cazul ananasului, nu există dovezi că ar „topi” grăsimea sau că ar accelera metabolismul, în ciuda popularității lui în curele pentru slăbit. Și nici bromelaina, enzima „vedetă” din ananas nu crește rata oxidării grăsimilor așa cum promit articolele bombastice de pe internet. 

În concluzie, un singur aliment sau compus din alimente nu poate fi cheia pierderii în greutate. 

Metabolismul poate fi accelerat prin dietă dacă respectă următoarele principii:

• un aport caloric suficient și calitativ, adaptat nivelului de activitate fizică, vârstei și sexului persoanei în cauză,
• asigură un aport proteic și glucidic adecvat pentru menținerea masei slabe a organismului.

Deoarece << spoiler alert >> masa musculară scheletică este singura activă din punct de vedere metabolic și poate influența „arderile” organismului. Și mai ales un stil de viață activ, respectiv somnul suficient.

Tu mai crezi în povești cu zâne și acceleratori ai metabolismului?

Sursa:
(1) Whiting S, Derbyshire E, Tiwari BK. Capsaicinoids and capsinoids. A potential role for weight management? A systematic review of the evidence. Appetite. 2012;59(2):341-348. doi:10.1016/j.appet.2012.05.015