Diabetes and mental health

Diabetes and mental health

Diabetes and mental health

Persoanele cu diabet zaharat de tip 1 sau tip 2 prezintă un risc semnificativ mai crescut de a dezvolta simptome depresive, anxietate și tulburări de comportament alimentar, comparativ cu populația generală.

Comorbiditățile din sfera sănătății mintale ale diabetului compromit aderența pacienților la tratament și prin urmare cresc riscul complicațiilor specifice, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt, care se pot solda cu orbire, amputații, accident vascular cerebral, declin cognitiv, reducerea calității vieții și deces prematur.

Cu toate acestea comorbiditățile asupra sănătății mintale asociate diabetului sunt neglijate și gestionate deficitar atât la nivel de individ, cât și din punct de vedere al sistemului de sănătate.

Subdiagnosticarea și absența tratamentului comorbidităților sănătății mintale, favorizează creșterea substanțială a costurilor financiare atât pentru individ, pentru societate prin excluderea pacientului din câmpul muncii, cât și pentru sistemul public de sănătate, simultan cu morbiditatea și severitatea bolii.

DEPRESIA

Prevalența simptomelor clinice ale depresiei în rândul pacienților cu diabet este estimată la 30%, respectiv 10% când vorbim de tulburare depresivă majoră, dublu comparativ cu prevalența depresiei în rândul persoanelor fără o patologie cronică

Factori de risc pentru depresie la pacienții cu diabet zaharat:

  • sexul feminin

  • vârsta: adolescenții/adulții tineri și persoanele în vârstă

  • instabilitatea financiară și sărăcia

  • lipsa suportului familial/social

  • control glicemic deficitar, în mod particular recurența hipoglicemiilor

  • evoluția de lungă durată a diabetului

  • prezența complicațiilor cronice specifice diabetului.

Factori de risc (și posibile mecanisme) pentru apariția diabetului la persoanele cu depresie:

  • inactivitatea fizică și obezitatea, care favorizează instalarea rezistenței la insulină și

  • stresul psihologic, care conduce la cronicizarea activării axei hipotalamo-pituitare-adrenale însoțită de creșterea secreției de cortizol.

Pacienții cu diabet și comorbidități din sfera sănătății mintale prezintă un risc crescut de a dezvolta sindrom metabolic, cel mai probabil prin asocierea a doi sau mai mulți factori după cum urmează:

  • factori individuali (de exemplu, alegerile stilului de viață, dietă, consum de tutun, abuz de substanțe, sedentarism, inactivitate fizică, obezitate, grad scăzut de implementare a programelor de educație nutrițională/medicală)

  • factori ce țin de boală (statusul proinflamator ce corespunde tulburării depresive majore sau simptomelor depresive, factori de risc posibili asociați cu patologia psihiatrică ce favorizează instalarea diabetului)

  • factori ce țin de medicație (de exemplu, medicația psihiatrică poate avea efecte variabile asupra controlului glicemic, pot influența negativ greutatea și metabolismul lipidic)

  • factori de mediu (de exemplu, accesul la servicii medicale, accesul la programe de screening și de monitorizarea a diabetului zaharat, suport social, programe de educație).

Având în vedere că „povara” gestionării diabetului aparține într-o proporție de 95% pacientului cu diabet, identificarea simptomelor depresive în special la pacienții cu diabet este esențială, mai ales că depresia constituie un factor de risc independent pentru reducerea aderenței la tratament și managementul individual defectuos al diabetului și al complicațiilor rezultate, inclusiv mortalitatea prematură.

Tratarea simptomelor depresive constituie o modalitate sigură de îmbunătățire a stării psihice, în paralel cu amelioararea controlului glicemic.

ANXIETATEA

Majoritatea persoanelor cu diabet, cu sau fără depresie, prezintă uneori tulburări de anxietate, precum anxietate generalizată, atacuri de panică sau comorbidități ale stresului posttraumatic.

Anxietatea în rândul persoanelor cu diabet tip 1 sau 2 se poate instala atunci când diabetul este diagnosticat sau când apar primele complicații specifice al afecțiunii. Tulburările de anxietate influențează negativ viața pacientului și managementul diabetului zaharat prin cel puțin 3 moduri.

1. Episoadele severe de anxietate se suprapun frecvent peste simptomele de hipoglicemie, ceea ce face mult mai dificil ca persoana cu diabet să facă diferența între manifestările anxietății și simptomele glicemiei scăzute care necesită intervenție imediată.

2. Anxietatea preexistentă privind administrarea injectabilă a tratamentului sau a înțepăturilor frecvente pentru a extrage sângele capilar pot duce la apariția episoadelor severe de anxietate; atacurile de panică atunci când unele persoane află că au diabet nu sunt nici ele excluse.

3. Frica de a face hipoglicemie, o sursă comună de anxietate severă la persoanele cu diabet, îi pot determina pe pacienți să mențină în mod deliberat valorile glicemice mari, la limita superioară. De asemenea, părinții copiilor cu diabet tip 1 sunt la risc de a prezenta o frică extremă de hipoglicemie.

TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ALIMENTAR

Femeile cu diabet tip 1 prezintă un risc de 2 ori mai mare de a dezvolta tulburări de comportament alimentar și de 1.9 ori mai mare de a avea perturbări alimentare cu manifestări subclinice comparativ cu femeile care nu au diabet zaharat.

Printre perturbările alimentare observate frecvent la fetele și femeile cu diabet tip 1 se numără consumul unei cantități excesive de alimente (binge-eating) și utilizarea dependenței de insulină ca mijloc de control al greutății, prin inducerea eliminării caloriilor prin urnină, fie prin omisiunea insulinei, fie prin dozare insuficientă. Aceste comportamente nesănătoase au fost raportate la 31% până la 40% dintre persoanele de sex feminin cu diabet tip 1 și vârste cuprinse între 15 și 30 ani. Mai mult decât atât, tendința este ca aceste perturbări să persiste și să se agraveze cu timpul.

Sindromul de alimentație nocturnă este mult mai prevalent în rândul persoanelor cu diabet tip 2 cu simptome depresive. Această tulburare este caracterizată printr-un consum de alimente ce depășește 25% din aportul caloric zilnic, după cină, respectiv atunci când persoana în cauză se trezește din somn pentru a mânca, în medie de cel puțin 3 ori pe săptămână. Sindromul de alimentație nocturnă favorizează creșterea în greutate, alterarea echilibrului glicemic și creșterea numărului și a severității complicațiilor specifice diabetului zaharat.

CONCLUZII

În ciuda potențialelor efecte negative ale tulburărilor mintale asupra managementului diabetului și al cheltuielilor din sistemul de sănătate, doar o treime dintre pacienții la care aceste afecțiuni coexistă beneficiază de diagnostic corect și tratamen

Potrivit standardelor de îngrijire actuale ale asociațiilor de diabet de pretutindeni este de dorit ca pacienții să beneficieze de îngrijire medicală din partea unei echipe care să includă medicul diabetolog curant, medici cu specializări conexe (cardiologie, neurologie, dermatologie, nefrologie etc.), respectiv asistenții medicali, dieteticieni și profesioniști din domeniul sănătății mintale cu experiență în managementul persoanelor cu diabet.

 

1. Lee Ducat, Louis H. Philipson, MD, PhD, and Barbara J. Anderson, PhD. The Mental Health Comorbidities of Diabetes. JAMA. 2014 Aug 20; 312(7): 691–692. doi:10.1001/jama.2014.8040
2. Poor mental health in diabetes: still a neglected comorbidity, The Lancet Diabetes & Endocrinology, June, 2015DOI:https://doi.org/10.1016/S2213-8587(15)00144-8
3. David J. Robinson, MD, FRCPC, FAPA, Meera Luthra, MD, FRCPC, Michael Vallis, PhD, Rpsych. Diabetes and Mental Health. Canadian Journal of Diabetes April 2013Volume 37, Supplement 1, PagesS87–S92. DOI: https://doi.org/10.1016/j.jcjd.2013.01.026

Diabetes and mental health

Diabetes and mental health

Diabetes and mental healthPersoanele cu diabet zaharat de tip 1 sau tip 2 prezintă un risc semnificativ mai crescut de a dezvolta simptome depresive, anxietate și tulburări de comportament alimentar, comparativ cu populația generală. Comorbiditățile din sfera...

read more
What do we give the kids for a healthy snack at school?

What do we give the kids for a healthy snack at school?

What do we give the kids for a healthy snack at school?Pachețelul la școală joacă un rol esențial pentru susținerea performanțelor academice și a statusului nutrițional. Deoarece sfaturi tot am mai dat, anul acesta am ales să dezbatem un subiect mai delicat și mai...

read more
make an appointment
0755.070.138
address
Sos. Pacurari no. 70, Ground floor, Iasi, jud. Iasi, Romania

Want to be informed when we have new nutrition articles?

Leave your details below and you will receive an email from us when we publish new articles:

The data provided in the above form will be used exclusively to communicate you when a new article appears in our nutrition blog.

14 + 1 =

What do we give the kids for a healthy snack at school?

What do we give the kids for a healthy snack at school?

What do we give the kids for a healthy snack at school?

Pachețelul la școală joacă un rol esențial pentru susținerea performanțelor academice și a statusului nutrițional.

Deoarece sfaturi tot am mai dat, anul acesta am ales să dezbatem un subiect mai delicat și mai puțin atins în postările ușor de „digerat” din mediul online. Anume, malnutriția la copiii de vârstă școlară.

Când auzim cuvântul MALNUTRIȚIE ne imaginăm un copil fragil, slăbit, înfometat. Însă din punct de vedere medical, malnutriția este o secure cu două tăișuri.

Malnutriția face referire la deficiențele, excesul sau dezechilibrul privind aportul de energie, proteine și/sau alți nutrienți. Contrar uzului comun, malnutriția cuprinde ambele, denutriția și supranutriția

  • Denutriția: apare ca urmare a unui consum în mod constant insuficient de alimente pentru a asigura necesarul nutrițional zilnic, cu precădere dintre cele cu densitate nutrițională crescută. Astfel se instalează deficiențe vitaminice, minerale, de macronutrienți, consecutive lipsei de aport. De asemenea, există situații particulare în care denutriția este rezultatul absorbției și/sau a utilizării deficitare a nutrienților de către organism.

  • Supranutriția: face referire la aportul cronic de alimente care depășește necesarul nutrițional zilnic, rezultând astfel supraponderea și/sau obezitatea. A se înțelege pe lângă CONSUMUL INADECVAT DE MARE din alimente intens procesate, cu adaos crescut de sare, zahăr și grăsimi, APORTUL INSUFICIENT DE MICRONUTRIENȚI, vitamine și minerale în special.

Deoarece adaptarea la noul program matinal poate predispune școlarul la neglijarea micului dejun, iar pachețelul nutritiv la școală este frecvent înlocuit cu un dulce, covrig, o felie de pizza, snacks, orice banii de buzunar pot cumpăra, supraponderea și obezitatea, ca forme ale malnutriției spun lesne și răspicat „PREZENT” în sălile de clasă din România, și nu numai.

Iar pentru că prezentarea problemei este egală cu zero fără expunerea unor soluții, aveți câteva strategii pentru a-l ajuta pe școlar să aibă un start energic și sănătos, la școală și în viață.

Un somn odihnitor de minimum 8-9 ore al copilului și planificarea în avans a mesei.

Împreună ar putea consolida obiceiul de a servi zilnic un mic dejun sănătos, fiind una dintre condițiile principale pentru menținerea activității intelectuale optime a elevilor pe parcursul orelor de curs.

Accentul se pune pe echilibrul caloric și calitatea nutrienților micului dejun.

Astfel, micul dejun trebuie să asigure 20-25% din necesarul energetic al copiilor și adolescenților, fiind compus din:

– dintr-un produs lactat (lapte, iaurt, brânză dulce de vaci, urdă, brânză cottage, telemea slabă),
vegetale și/sau fructe proaspete alături de un produs pe bază de cereale (pâine din făină integrală, fulgi de cereale fără adosuri de zahăr).
– pentru varietate este indicată includerea și alternarea surselor de proteine non-lactate: carnea slabă, oul, brânza tofu, fructele oleaginoase.

Pachețelul la școală este pregătit de acasă, nu cumpărat

Un sandwich din două felii de pâine integrală, unse cu cremă de brânză și felii de legume, cu unt de arahide, o lipie cu hummus și legume, un iaurt mic, o felie cașcaval, ou fiert.. de ce nu? și un fruct cu nucifere cât să le numeri la degetele de la o mână, nu mai mult (migdale, caju, sferturi de miez de nucă) atunci când zilele de școală devin prea lungi și trebuie îndulcite.

Aceastea sunt variante care fac pachețelul nutritiv și delicios, pentru a asigura un aport constant de nutrienți de calitate și nu CALORII GOALE precum alternativele din comerț.

Hidratarea se face cu apă, nu cu alte lichide calorice.

Asigură-te că micul dejun al copilului tău include și o sursă optimă de fluide reprezentată de apă, lapte sau ceai neîndulcit și doar ocazional fructe sau legume sub formă de sucuri.

De asemenea, consumul constant de apă pe tot parcursul zilei este esențial pentru performanța intelectuală. Ajută-l să înțeleagă faptul că băuturile răcoritoare nu reprezintă o alternativă pentru satisfacerea senzației de sete.

Responsabilitatea pentru sănătatea copiilor, obiceiurile și comportamentele alimentare în acest caz, vă aparține, dragi părinți. Iar cel mai bun mod prin care copiii învață este prin imitare și exemplu propriu.

Așa că, fiți un model pentru copiii dvs. și integrați alimentația echilibrată, micul dejun și pachețelul în rutina zilnică. Și când e cazul, militați pentru schimbare la nivel de clasă, școală, pentru că, deși lipsește din programa școlară, nutriția sănătoasă e o piatră de temelie la fundația vieții de viitori adulți

Diabetes and mental health

Diabetes and mental health

Diabetes and mental healthPersoanele cu diabet zaharat de tip 1 sau tip 2 prezintă un risc semnificativ mai crescut de a dezvolta simptome depresive, anxietate și tulburări de comportament alimentar, comparativ cu populația generală. Comorbiditățile din sfera...

read more
What do we give the kids for a healthy snack at school?

What do we give the kids for a healthy snack at school?

What do we give the kids for a healthy snack at school?Pachețelul la școală joacă un rol esențial pentru susținerea performanțelor academice și a statusului nutrițional. Deoarece sfaturi tot am mai dat, anul acesta am ales să dezbatem un subiect mai delicat și mai...

read more
make an appointment
0755.070.138
address
Sos. Pacurari no. 70, Ground floor, Iasi, jud. Iasi, Romania

Want to be informed when we have new nutrition articles?

Leave your details below and you will receive an email from us when we publish new articles:

The data provided in the above form will be used exclusively to communicate you when a new article appears in our nutrition blog.

11 + 15 =