Copilul meu are o greutate mai mare. Cum pot să îl ajut?

Copilul meu are o greutate mai mare. Cum pot să îl ajut?

Copilul meu are o greutate mai mare.

Cum pot să îl ajut?

Știm foarte bine faptul că rolul părinților este cel de a-i proteja pe cei mici, de a le asigura permanent siguranță și iubire necondiționată.

Dar ce ne facem atunci când nu recunoaștem pericolul?

Ba din contra, îl asociem în mod eronat cu sănătatea și starea de bine, așa cum se întâmplă în cazul greutății mai mari la copii și adolescenți.

Este dificil să vorbim despre greutatea nesănătoasă la copii fără a trezi sentimente de compasiune, remușcări, culpă, însă e important să ne adresăm acestui subiect într-o manieră cât mai empatică, cu înțelegere și deschidere către soluții care să elibereze, în loc să-l constrângă pe copil și implicit, familia.

Am observat că oamenii au nevoie de relatări ancorate în realitate, iar nu doar de teoretizarea și medicalizarea greutății mai mari la copii și adolescenți. Astfel, facem apel la experiența cumulată, a întregii echipe, de peste 20 de ani în domeniul nutriției pentru a vă oferi o imagine de ansamblu asupra acestui fenomen îngrijorător: supragreutatea la copii și adolescenți.

Cum aflu dacă copilul are o greutate mai mare?

Excesul de țesut gras este dificil de identificat și nu este considerat întotdeauna un motiv de îngrijorare sau care să pună probleme presante de sănătate, mai ales în cazul părinților.

Unele dintre motive pot fi teama de a fi judecați sau îngrijorarea cu privire la reacția copilului de a fi încadrat în categoria supraponderii sau a obezității, și la stigmatul asociat acestor termeni.

Însă ce poate fi considerat un simbol popular al sănătății la copii și adolescenți, de fapt poate modela într-o manieră negativă evoluția greutății și implicit a statusului nutrițional și metabolic chiar înainte de a deveni adulți (deficite minerale, vitaminice, hipertensiune arterială, prediabet, steatoză hepatică).

În cazul copiilor și adolescenților sun 18 ani, pentru evaluarea creșterii și dezvoltării sunt utilizați indicatori precum greutatea și înălțimea pentru vârstă, greutatea pentru înălțime, indicele de masă corporală specific vârstei.

Interpretarea graficelor de creștere se face pe baza indicelui de masă corporală (raportul între greutate (kg) și [înălțime (m)] la pătrat) și vârsta copilului/adolescentului. Găsiți legături către graficele de creștere la finalul articolului.

Nu orice creștere mai mare în greutate înseamnă că acel copil/adolescent are suprapondere sau obezitate, însă trebuie excluse aceste posibilități printr-un control de rutină la un specialist în nutriție care să interpreteze corect măsurătorile antropometrice simultan cu modificările fiziologice specifice grupei de vârstă.

Diagnosticul de obezitate la vârsta copilăriei și adolescenței nu se pune pe baza indicelui de masă corporală sau exclusiv pe interpretarea curbelor de creștere, ci necesită o analiză aprofundată a creșterii și dezvoltării în dinamică, pentru a observa abateri în ceea ce privește majorarea greutății și dacă aceasta are sau nu semnificație patologică.

După cum se poate observa și în imagini, diferențele dintre copiii cu suprapondere (4,5) și cei cu greutate în limitele considerate sănătoase (3) sunt mici, de aceea:

  • ancheta alimentară realizată la copil și familie implicit,
  • analiza stilului de viață pentru a identifica posibilii factori de risc ai creșterii în greutate,
  • corelarea datelor cu istoricul familial și al markerilor biologici (profil lipidic, glicemie, enzime hepatice, profil tiroidian etc.)

pot oferi o perspectivă tot mai clară în ceea ce privește creșterea și dezvoltarea copilului, respectiv dacă este sau nu necesară intervenția nutrițională pentru ameliorarea parametrilor modificați.

Din experiența clinică, confirmată de literatura de specialitate, răspunsul la această întrebare este fără dar și poate: atunci când sunt identificate modificări îngrijorătoare ale preferințelor/comportamentului alimentar, pentru prevenție sau atunci când apar modificări (creșteri) ale greutății, pentru terapie medicală nutrițională.

Dr. Delia Reurean Pintilei

Medic primar Diabet, Nutriție și Boli Metabolice

Prin modificări ale preferințelor alimentare înțelegem faptul că adolescentul/copilul:

  • consumă cu predilecție alimente intens procesate, ciocolata, napolitane, biscuiti, covrigi, pizza, cartofi prăjiți, foietaje, alte alimente concentrate în sare, zahăr și grăsimi,
  • consumă băuturi îndulcite carbogazoase, sucuri de fructe/ceaiuri din comerț, sucuri din 100% fructe făcute acasă,
  • refuză lactatele cu excepția celor îndulcite (iaurturile cu arome din comerț, lapte doar cu cacao sau alte preparate tip ciocolată caldă din comerț, cu adaos de zahăr),
  • refuză legumele și/sau fructele în detrimentul alimentelor bogate în amidon (cartofi, orez)
  • au o gamă restrânsă de alimente pe care le acceptă și de obicei se numără printre cele enumerate mai sus.

Prin modificări ale comportamentului alimentar înțelegem faptul că adolescentul/copilul:

  • mănâncă frecvent în fața ecranelor digitale,
  • mănâncă seara înainte de culcare,
  • se trezește noaptea și cere să mănânce,
  • consumă o cantitate mai mare de alimente într-un timp foarte scurt,
  • consumă o cantitate mai mare de alimente comparativ cu alți membri ai familiei/cu adulții,
  • consumă alimente pe ascuns
  • are un orar neregulat al meselor și ia gustări frecvent, mai mult de 2-3 într-o zi etc.
  • prezintă o preocupare excesivă privind alimentația și imaginea corporală (inclusiv restricționează excesiv consumul de alimente sau exclud alimente/grupe de alimente în totalitate).

Cum este resimțită greutatea mai mare de către copil/adolescent?

„Vreau să nu mă mai doară atunci când fac lucruri simple.”, ne mărturisea un copil de 15 ani venit din propria inițiativă la Clinica noastră.

Greutatea mai mare la vârsta copilăriei și a adolescenței (și la adulți implicit) constituie un subiect cu o încărcătură emoțională însemnată mai ales la nivel individual. Suferința copiilor este atât fizică, dar mai ales are un impact psihologic puternic, ce ar putea influența comportamentul și percepția individuală a viitorului adult.

Literatura de specialitate explică modul în care vorbele îi pot răni pe aceștia, cele bine intenționate din partea părinților, cât și utilizarea limbajului de intimidare, șicanele și jignirile, specifice bullyingului.

Iar acestea pot avea inclusiv consecințe asupra metabolismului copilului/adolescentului. Pot favoriza prin comportamentele de adaptare – mâncat compulsiv sau evitarea activităților sportive individuale ori de grup, de exemplu – creșteri ale glicemiei, ale colesterolului, trigliceridelor, pe lângă anxietate, depresie, scăderea stimei de sine, asociate stigmatizării.

În concluzie

  1. O greutate mai mare la copii și adolescenți apare ca urmare a interacțiunii complexe între factorii genetici și mediul obezogen (acces nelimitat la alimente intens procesate, expunerea la reclame agresive la astfel de produse și băuturi îndulcite), factori care modelează comportamentul copilului și adolescentului, încă în formare.
  2. De reținut faptul că această creștere în greutate nu reprezintă o cauză asupra căreia putem acționa. Greutatea mai mare este o consecință, este puternic influențată de bagajul genetic, dar există deasemenea factori asupra cărora se poate interveni (alimentația, gradul de activitate fizică, igiena somnului, sedentarismul, reducerea timpului în fața ecranelor digitale, atitudinea față de alimente și propriul corp, nutrirea unei relații sănătoase cu alimentele).
  3. Prin urmare supragreutatea/obezitatea NU SE TRATEAZĂ CU DIETE și în niciun caz la copii și adolescenți.
  4. O abordare care să vizeze îmbunătățirea obiceiurilor alimentare și a comportamentelor stilului de viață, condusă de specialiști în nutriție împreună cu alți terapeuți din arealul psihologiei, kinetoterapiei, alte specialități medicale după caz, este principalul mijloc terapeutic pentru a preveni creșterea în continuare a greutății(pe baza țesutului adipos) și instalarea complicațiilor la copii și adolescenți.
  5. Cunoaștem cu toții faptul că „acțiunile vorbesc mult mai tare decât o pot face cuvintele” de aceea schimbarea se face la nivelul întregii familii.

Link-uri pentru grafice de creștere:

Legături utile pentru părinți:

Cum mâncăm de Paște când suntem în izolare?

Cum mâncăm de Paște când suntem în izolare?

Cum mâncăm de Paște când suntem în izolare?În acest an sărbătorile pascale vor fi diferite, în mod cert, dar e important să luăm decizii înțelepte în zilele care urmează pentru a ne asigura că vom rămâne sănătoși, să ne bucurăm de prezența celor dragi atunci când...

citește mai mult
Diabetul și sănătatea mintală

Diabetul și sănătatea mintală

Diabetul și sănătatea mintalăPersoanele cu diabet zaharat de tip 1 sau tip 2 prezintă un risc semnificativ mai crescut de a dezvolta simptome depresive, anxietate și tulburări de comportament alimentar, comparativ cu populația generală. Comorbiditățile din sfera...

citește mai mult
Email
andrei@clinicadenutritie.ro
tel. programări
0755.070.138
adresa
Iași, Șos. Păcurari nr. 70, Parter

Dorești să fii informat când avem articole noi de nutriție?

Lasa-ti mai jos detaliile solicitate si vei primi de la noi email cand publicam articole noi:

Datele oferite în formularul de mai sus vor fi folosite exclusiv pentru a-ți comunica atunci cand apare un articol nou in blogul nostru de nutritie.

3 + 2 =

Cum mâncăm de Paște când suntem în izolare?

Cum mâncăm de Paște când suntem în izolare?

Cum mâncăm de Paște când suntem în izolare?

În acest an sărbătorile pascale vor fi diferite, în mod cert, dar e important să luăm decizii înțelepte în zilele care urmează pentru a ne asigura că vom rămâne sănătoși, să ne bucurăm de prezența celor dragi atunci când lucrurile vor intra pe un făgaș normal.

Suntem oameni și căutăm mereu mici eschivări de realitatea inconfortabilă și ne dorim un Paște fără restricții alimentare; măcar un aspect al vieții noastre să nu se schimbe. Însă chiar și în acest context, este esențial să respectăm principiile sănătoase de alimentare. Excesele de orice fel pot fi dăunătoare pentru noi ca indivizi și pot supraîncărca sistemul medical, extrem de afectat în această perioadă:

  • pancreatitele,
  • dezechilibrele metabolice la pacienții cu diabet zaharat, hipertensiune, hiperuricemie, dislipidemie, tulburări ale colecistului (bilei)
  • evenimente cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular cerebral) la persoanele cu risc crescut (diabet zaharat, boli coronariene ischemice, hipertensiune, dislipidemie etc.)
  • traumatismele sau alte consecințe ale consumului excesiv de alcool etc.

Iar pe termen lung deciziile pe care le luăm în aceste zile pot duce la creșterea în greutate pe durata izolării dacă se asociază deja unor alegeri alimentare dezechilibrate practicate în luna care a trecut și în perioada ce va urma.

Contextul epidemiologic actual a adus numeroase schimbări în viața fiecăruia:

  • petrecem aproape tot timpul în casă, ceea ce reduce semnificativ gradul de activitate fizică
  • facem cumpărăturile mai rar, asta însemnând că alegem produse mai puțin perisabile, în unele cazuri mai puține legume și fructe
  • cumpărăm strictul necesar, pentru a evita risipa
  • stresul ne „îndeamnă” să mâncăm mai mult, mai des și de obicei produse mai puțin indicate (covrigei, dulciuri, pufuleți, chips-uri).

Toate aceste obiceiuri ne predispun la câștig ponderal pe durata izolării, ceea ce se poate traduce în tulburări metabolice atunci când vom reveni la rutinele normale de zi cu zi. Astfel, modul în care alegem să ne trăim viața acum, ne va putea afecta negativ chiar atunci când vom scăpa de pericolul infecțios.

Prin urmare este important să acționăm în prezent și să alegem cu grijă bucatele de pe masa de Paște și cum le vom consuma în cele 3 zile de sărbătoare.

Deoarece vom petrece Paștele cu familia restrânsă, pentru a ne proteja pe noi, dar mai ales pe cei din jurul nostru, pe cei cu boli cronice, mai vulnerabili, vom pregăti mai puține mâncăruri tradiționale și în cantități mai mici. Valabil și în cazul prăjiturilor. Pasca și cozonacul ar putea fi suficiente. Nimic nu ne oprește să facem sarmale sau ardei umpluți în alte momente ale anului, sau piftia, ori alte deserturi, pentru a nu supraîncărca aceste zile dedicate în primul rând „hranei” sufletești, rugăciunii și pocăinței.

Vom păstra un orar regulat al meselor și pe cât posibil vom renunța la gustări, deoarece mesele vor fi garantat mai bogate caloric comparativ cu zilele obișnuite.
Vom gusta din toate preparatele și ne vom sătura cu legume, fie ele proaspete sub formă de salată sau la cuptor, pentru a îmbunătăți digestia și a evita excesul de calorii. Suntem „programați” să mâncăm mai mult din ceea ce ne place, iar ceea ce ne place ar putea să fie „păgubos” consumat în cantități mari.

Mâncăm încet, evităm mâncatul lacom, grăbit, cu poftă.

Durata mesei să dureze cel puțin 20 de minute și să lăsăm timp pentru socializare, chiar dacă vorbim cu familia prezentă în mod fizic sau cu cei cu care ne „întâlnim” prin mijloacele digitale, pe aplicațiile:

WhatsApp, Skype, Facebook, Zoom etc.

Dacă dorim pască, cozonac sau o prăjitură la o masă, putem mânca o felie generoasă, dar ajustăm din alte alimente. Astfel REDUCEM sau eliminăm pâinea, garnitura făinoasă – orez, cartof, salata boeuf deoarece aceasta conține mazăre și/sau cartofi și CREȘTEM aportul de verdețui și crudități. Volumul și fibrele conținute vor ajuta la instalarea senzației de saturație. Așadar, ne vom simți satisfăcuți, fără grija caloriilor în plus.

De asemenea, e nevoie să evităm ronțăitul de-a lungul zilei. Nu avem nevoie de așa multă mâncare, deorece nu consumăm energie la fel de multă.

Și să fim disciplinați în privința alcoolului. Putem ciocni un pahar. Dar nu în cadru unei mese sau după o masă copioasă pentru a nu crește aportul caloric. Iar dacă e posibil, să evităm dulcele atunci când optăm pentru un pahar de vin, de bere sau tărie.

Și cel mai important, să rămânem activi, în interiorul casei desigur. Să ne sunăm rudele, prietenii și să vorbim cu ei stând în picioare pentru a mai consuma energie.

evităm statul prelungit pe canapea/scaun/pat și să ne ridicăm constant pentru scurte pauze de mers, exerciții de întindere, cum se spune popular „să ne punem sângele în mișcare”.

Chiar dacă distanța fizică este neobișnuită pentru noi, trăim vremuri în care putem rămâne aproape de cei dragi chiar și de la distanță prin mijloacele digitale mai sus menționate. Să facem acest efort comun să conteze. Să stăm acasă, pentru a ne putea face bine ca omenire, ca societate.

Sărbători Pascale fericite!

Dr. Delia Reurean-Pintilei

Medic primar Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Clinica de Nutriție

Cum mâncăm de Paște când suntem în izolare?

Cum mâncăm de Paște când suntem în izolare?

Cum mâncăm de Paște când suntem în izolare?În acest an sărbătorile pascale vor fi diferite, în mod cert, dar e important să luăm decizii înțelepte în zilele care urmează pentru a ne asigura că vom rămâne sănătoși, să ne bucurăm de prezența celor dragi atunci când...

citește mai mult
Diabetul și sănătatea mintală

Diabetul și sănătatea mintală

Diabetul și sănătatea mintalăPersoanele cu diabet zaharat de tip 1 sau tip 2 prezintă un risc semnificativ mai crescut de a dezvolta simptome depresive, anxietate și tulburări de comportament alimentar, comparativ cu populația generală. Comorbiditățile din sfera...

citește mai mult
Email

andrei@clinicadenutritie.ro

tel. programări
0755.070.138
adresa
Iași, Șos. Păcurari nr. 70, Parter

Dorești să fii informat când avem articole noi de nutriție?

Lasa-ti mai jos detaliile solicitate si vei primi de la noi email cand publicam articole noi:

Datele oferite în formularul de mai sus vor fi folosite exclusiv pentru a-ți comunica atunci cand apare un articol nou in blogul nostru de nutritie.

10 + 12 =

Diabetul și sănătatea mintală

Diabetul și sănătatea mintală

Diabetul și sănătatea mintală

Persoanele cu diabet zaharat de tip 1 sau tip 2 prezintă un risc semnificativ mai crescut de a dezvolta simptome depresive, anxietate și tulburări de comportament alimentar, comparativ cu populația generală.

Comorbiditățile din sfera sănătății mintale ale diabetului compromit aderența pacienților la tratament și prin urmare cresc riscul complicațiilor specifice, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt, care se pot solda cu orbire, amputații, accident vascular cerebral, declin cognitiv, reducerea calității vieții și deces prematur.

Cu toate acestea comorbiditățile asupra sănătății mintale asociate diabetului sunt neglijate și gestionate deficitar atât la nivel de individ, cât și din punct de vedere al sistemului de sănătate.

Subdiagnosticarea și absența tratamentului comorbidităților sănătății mintale, favorizează creșterea substanțială a costurilor financiare atât pentru individ, pentru societate prin excluderea pacientului din câmpul muncii, cât și pentru sistemul public de sănătate, simultan cu morbiditatea și severitatea bolii.

DEPRESIA

Prevalența simptomelor clinice ale depresiei în rândul pacienților cu diabet este estimată la 30%, respectiv 10% când vorbim de tulburare depresivă majoră, dublu comparativ cu prevalența depresiei în rândul persoanelor fără o patologie cronică

Factori de risc pentru depresie la pacienții cu diabet zaharat:

  • sexul feminin

  • vârsta: adolescenții/adulții tineri și persoanele în vârstă

  • instabilitatea financiară și sărăcia

  • lipsa suportului familial/social

  • control glicemic deficitar, în mod particular recurența hipoglicemiilor

  • evoluția de lungă durată a diabetului

  • prezența complicațiilor cronice specifice diabetului.

Factori de risc (și posibile mecanisme) pentru apariția diabetului la persoanele cu depresie:

  • inactivitatea fizică și obezitatea, care favorizează instalarea rezistenței la insulină și

  • stresul psihologic, care conduce la cronicizarea activării axei hipotalamo-pituitare-adrenale însoțită de creșterea secreției de cortizol.

Pacienții cu diabet și comorbidități din sfera sănătății mintale prezintă un risc crescut de a dezvolta sindrom metabolic, cel mai probabil prin asocierea a doi sau mai mulți factori după cum urmează:

  • factori individuali (de exemplu, alegerile stilului de viață, dietă, consum de tutun, abuz de substanțe, sedentarism, inactivitate fizică, obezitate, grad scăzut de implementare a programelor de educație nutrițională/medicală)

  • factori ce țin de boală (statusul proinflamator ce corespunde tulburării depresive majore sau simptomelor depresive, factori de risc posibili asociați cu patologia psihiatrică ce favorizează instalarea diabetului)

  • factori ce țin de medicație (de exemplu, medicația psihiatrică poate avea efecte variabile asupra controlului glicemic, pot influența negativ greutatea și metabolismul lipidic)

  • factori de mediu (de exemplu, accesul la servicii medicale, accesul la programe de screening și de monitorizarea a diabetului zaharat, suport social, programe de educație).

Având în vedere că „povara” gestionării diabetului aparține într-o proporție de 95% pacientului cu diabet, identificarea simptomelor depresive în special la pacienții cu diabet este esențială, mai ales că depresia constituie un factor de risc independent pentru reducerea aderenței la tratament și managementul individual defectuos al diabetului și al complicațiilor rezultate, inclusiv mortalitatea prematură.

Tratarea simptomelor depresive constituie o modalitate sigură de îmbunătățire a stării psihice, în paralel cu amelioararea controlului glicemic.

ANXIETATEA

Majoritatea persoanelor cu diabet, cu sau fără depresie, prezintă uneori tulburări de anxietate, precum anxietate generalizată, atacuri de panică sau comorbidități ale stresului posttraumatic.

Anxietatea în rândul persoanelor cu diabet tip 1 sau 2 se poate instala atunci când diabetul este diagnosticat sau când apar primele complicații specifice al afecțiunii. Tulburările de anxietate influențează negativ viața pacientului și managementul diabetului zaharat prin cel puțin 3 moduri.

1. Episoadele severe de anxietate se suprapun frecvent peste simptomele de hipoglicemie, ceea ce face mult mai dificil ca persoana cu diabet să facă diferența între manifestările anxietății și simptomele glicemiei scăzute care necesită intervenție imediată.

2. Anxietatea preexistentă privind administrarea injectabilă a tratamentului sau a înțepăturilor frecvente pentru a extrage sângele capilar pot duce la apariția episoadelor severe de anxietate; atacurile de panică atunci când unele persoane află că au diabet nu sunt nici ele excluse.

3. Frica de a face hipoglicemie, o sursă comună de anxietate severă la persoanele cu diabet, îi pot determina pe pacienți să mențină în mod deliberat valorile glicemice mari, la limita superioară. De asemenea, părinții copiilor cu diabet tip 1 sunt la risc de a prezenta o frică extremă de hipoglicemie.

TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ALIMENTAR

Femeile cu diabet tip 1 prezintă un risc de 2 ori mai mare de a dezvolta tulburări de comportament alimentar și de 1.9 ori mai mare de a avea perturbări alimentare cu manifestări subclinice comparativ cu femeile care nu au diabet zaharat.

Printre perturbările alimentare observate frecvent la fetele și femeile cu diabet tip 1 se numără consumul unei cantități excesive de alimente (binge-eating) și utilizarea dependenței de insulină ca mijloc de control al greutății, prin inducerea eliminării caloriilor prin urnină, fie prin omisiunea insulinei, fie prin dozare insuficientă. Aceste comportamente nesănătoase au fost raportate la 31% până la 40% dintre persoanele de sex feminin cu diabet tip 1 și vârste cuprinse între 15 și 30 ani. Mai mult decât atât, tendința este ca aceste perturbări să persiste și să se agraveze cu timpul.

Sindromul de alimentație nocturnă este mult mai prevalent în rândul persoanelor cu diabet tip 2 cu simptome depresive. Această tulburare este caracterizată printr-un consum de alimente ce depășește 25% din aportul caloric zilnic, după cină, respectiv atunci când persoana în cauză se trezește din somn pentru a mânca, în medie de cel puțin 3 ori pe săptămână. Sindromul de alimentație nocturnă favorizează creșterea în greutate, alterarea echilibrului glicemic și creșterea numărului și a severității complicațiilor specifice diabetului zaharat.

CONCLUZII

În ciuda potențialelor efecte negative ale tulburărilor mintale asupra managementului diabetului și al cheltuielilor din sistemul de sănătate, doar o treime dintre pacienții la care aceste afecțiuni coexistă beneficiază de diagnostic corect și tratamen

Potrivit standardelor de îngrijire actuale ale asociațiilor de diabet de pretutindeni este de dorit ca pacienții să beneficieze de îngrijire medicală din partea unei echipe care să includă medicul diabetolog curant, medici cu specializări conexe (cardiologie, neurologie, dermatologie, nefrologie etc.), respectiv asistenții medicali, dieteticieni și profesioniști din domeniul sănătății mintale cu experiență în managementul persoanelor cu diabet.

 

1. Lee Ducat, Louis H. Philipson, MD, PhD, and Barbara J. Anderson, PhD. The Mental Health Comorbidities of Diabetes. JAMA. 2014 Aug 20; 312(7): 691–692. doi:10.1001/jama.2014.8040
2. Poor mental health in diabetes: still a neglected comorbidity, The Lancet Diabetes & Endocrinology, June, 2015DOI:https://doi.org/10.1016/S2213-8587(15)00144-8
3. David J. Robinson, MD, FRCPC, FAPA, Meera Luthra, MD, FRCPC, Michael Vallis, PhD, Rpsych. Diabetes and Mental Health. Canadian Journal of Diabetes April 2013Volume 37, Supplement 1, PagesS87–S92. DOI: https://doi.org/10.1016/j.jcjd.2013.01.026

Cum mâncăm de Paște când suntem în izolare?

Cum mâncăm de Paște când suntem în izolare?

Cum mâncăm de Paște când suntem în izolare?În acest an sărbătorile pascale vor fi diferite, în mod cert, dar e important să luăm decizii înțelepte în zilele care urmează pentru a ne asigura că vom rămâne sănătoși, să ne bucurăm de prezența celor dragi atunci când...

citește mai mult
Diabetul și sănătatea mintală

Diabetul și sănătatea mintală

Diabetul și sănătatea mintalăPersoanele cu diabet zaharat de tip 1 sau tip 2 prezintă un risc semnificativ mai crescut de a dezvolta simptome depresive, anxietate și tulburări de comportament alimentar, comparativ cu populația generală. Comorbiditățile din sfera...

citește mai mult
Email

posta@clinicadenutritie.ro

tel. programări
0755.070.138
adresa
Iași, Șos. Păcurari nr. 70, Parter

Dorești să fii informat când avem articole noi de nutriție?

Lasa-ti mai jos detaliile solicitate si vei primi de la noi email cand publicam articole noi:

Datele oferite în formularul de mai sus vor fi folosite exclusiv pentru a-ți comunica atunci cand apare un articol nou in blogul nostru de nutritie.

12 + 14 =

Pachețelul cu sănătate – ce le punem în pachețel școlarilor?

Pachețelul cu sănătate – ce le punem în pachețel școlarilor?

Pachețelul cu sănătate – Ce le punem copiilor în pachețel la școală?

Pachețelul la școală joacă un rol esențial pentru susținerea performanțelor academice și a statusului nutrițional.

Deoarece sfaturi tot am mai dat, anul acesta am ales să dezbatem un subiect mai delicat și mai puțin atins în postările ușor de „digerat” din mediul online. Anume, malnutriția la copiii de vârstă școlară.

Când auzim cuvântul MALNUTRIȚIE ne imaginăm un copil fragil, slăbit, înfometat. Însă din punct de vedere medical, malnutriția este o secure cu două tăișuri.

Malnutriția face referire la deficiențele, excesul sau dezechilibrul privind aportul de energie, proteine și/sau alți nutrienți. Contrar uzului comun, malnutriția cuprinde ambele, denutriția și supranutriția

  • Denutriția: apare ca urmare a unui consum în mod constant insuficient de alimente pentru a asigura necesarul nutrițional zilnic, cu precădere dintre cele cu densitate nutrițională crescută. Astfel se instalează deficiențe vitaminice, minerale, de macronutrienți, consecutive lipsei de aport. De asemenea, există situații particulare în care denutriția este rezultatul absorbției și/sau a utilizării deficitare a nutrienților de către organism.

  • Supranutriția: face referire la aportul cronic de alimente care depășește necesarul nutrițional zilnic, rezultând astfel supraponderea și/sau obezitatea. A se înțelege pe lângă CONSUMUL INADECVAT DE MARE din alimente intens procesate, cu adaos crescut de sare, zahăr și grăsimi, APORTUL INSUFICIENT DE MICRONUTRIENȚI, vitamine și minerale în special.

Deoarece adaptarea la noul program matinal poate predispune școlarul la neglijarea micului dejun, iar pachețelul nutritiv la școală este frecvent înlocuit cu un dulce, covrig, o felie de pizza, snacks, orice banii de buzunar pot cumpăra, supraponderea și obezitatea, ca forme ale malnutriției spun lesne și răspicat „PREZENT” în sălile de clasă din România, și nu numai.

Iar pentru că prezentarea problemei este egală cu zero fără expunerea unor soluții, aveți câteva strategii pentru a-l ajuta pe școlar să aibă un start energic și sănătos, la școală și în viață.

Un somn odihnitor de minimum 8-9 ore al copilului și planificarea în avans a mesei.

Împreună ar putea consolida obiceiul de a servi zilnic un mic dejun sănătos, fiind una dintre condițiile principale pentru menținerea activității intelectuale optime a elevilor pe parcursul orelor de curs.

Accentul se pune pe echilibrul caloric și calitatea nutrienților micului dejun.

Astfel, micul dejun trebuie să asigure 20-25% din necesarul energetic al copiilor și adolescenților, fiind compus din:

– dintr-un produs lactat (lapte, iaurt, brânză dulce de vaci, urdă, brânză cottage, telemea slabă),
vegetale și/sau fructe proaspete alături de un produs pe bază de cereale (pâine din făină integrală, fulgi de cereale fără adosuri de zahăr).
– pentru varietate este indicată includerea și alternarea surselor de proteine non-lactate: carnea slabă, oul, brânza tofu, fructele oleaginoase.

Pachețelul la școală este pregătit de acasă, nu cumpărat

Un sandwich din două felii de pâine integrală, unse cu cremă de brânză și felii de legume, cu unt de arahide, o lipie cu hummus și legume, un iaurt mic, o felie cașcaval, ou fiert.. de ce nu? și un fruct cu nucifere cât să le numeri la degetele de la o mână, nu mai mult (migdale, caju, sferturi de miez de nucă) atunci când zilele de școală devin prea lungi și trebuie îndulcite.

Aceastea sunt variante care fac pachețelul nutritiv și delicios, pentru a asigura un aport constant de nutrienți de calitate și nu CALORII GOALE precum alternativele din comerț.

Hidratarea se face cu apă, nu cu alte lichide calorice.

Asigură-te că micul dejun al copilului tău include și o sursă optimă de fluide reprezentată de apă, lapte sau ceai neîndulcit și doar ocazional fructe sau legume sub formă de sucuri.

De asemenea, consumul constant de apă pe tot parcursul zilei este esențial pentru performanța intelectuală. Ajută-l să înțeleagă faptul că băuturile răcoritoare nu reprezintă o alternativă pentru satisfacerea senzației de sete.

Responsabilitatea pentru sănătatea copiilor, obiceiurile și comportamentele alimentare în acest caz, vă aparține, dragi părinți. Iar cel mai bun mod prin care copiii învață este prin imitare și exemplu propriu.

Așa că, fiți un model pentru copiii dvs. și integrați alimentația echilibrată, micul dejun și pachețelul în rutina zilnică. Și când e cazul, militați pentru schimbare la nivel de clasă, școală, pentru că, deși lipsește din programa școlară, nutriția sănătoasă e o piatră de temelie la fundația vieții de viitori adulți

Cum mâncăm de Paște când suntem în izolare?

Cum mâncăm de Paște când suntem în izolare?

Cum mâncăm de Paște când suntem în izolare?În acest an sărbătorile pascale vor fi diferite, în mod cert, dar e important să luăm decizii înțelepte în zilele care urmează pentru a ne asigura că vom rămâne sănătoși, să ne bucurăm de prezența celor dragi atunci când...

citește mai mult
Diabetul și sănătatea mintală

Diabetul și sănătatea mintală

Diabetul și sănătatea mintalăPersoanele cu diabet zaharat de tip 1 sau tip 2 prezintă un risc semnificativ mai crescut de a dezvolta simptome depresive, anxietate și tulburări de comportament alimentar, comparativ cu populația generală. Comorbiditățile din sfera...

citește mai mult
Email

posta@clinicadenutritie.ro

tel. programări
0755.070.138
adresa
Iași, Șos. Păcurari nr. 70, Parter

Dorești să fii informat când avem articole noi de nutriție?

Lasa-ti mai jos detaliile solicitate si vei primi de la noi email cand publicam articole noi:

Datele oferite în formularul de mai sus vor fi folosite exclusiv pentru a-ți comunica atunci cand apare un articol nou in blogul nostru de nutritie.

6 + 1 =

Remisia diabetului. Terapia nutrițională la adulții cu diabet zaharat de tip 2

Remisia diabetului. Terapia nutrițională la adulții cu diabet zaharat de tip 2

Remisia diabetului. Terapia nutrițională la adulții cu diabet zaharat de tip 2

Circa 90% dintre diagnosticele de diabet zaharat de tip 2 sunt asociate stilului de viață deficitar, iar cea mai mare parte a cauzelor diabetului sunt modificabile, în mod particular dieta. Excesul de greutate sau obezitatea afectează aproximativ 80-90% dintre persoanele cu diabet zaharat de tip 2 și joacă un rol crucial în relația dintre diabet și reducerea speranței de viață, implicit a calității vieții.

Nu promitem senzaționalul, este medicină. Explicăm de ce.

Contrar dietelor comerciale care promit zeci de kilograme „topite” în zile, săptămâni, o abordare medicală a obezității răspunde la întrebarea „CUM?” se realizează scăderea ponderală și nu „CÂT?”de mult sau cât de repede.

Beneficiile clinice ale intervenției medicale nutriționale se observă începând cu pierderea a 5-10% din greutatea corporală inițială în primele 3 luni, suficientă pentru a obține remisia parțială sau totală a diabetului zaharat de tip 2 și ameliorarea factorilor de risc cardiometabolici (scade tensiunea și se reduce medicația hipotensoare, se reduc trigliceridele, colesterolul total, LDL-colesterolul, fracția „rea” a colesterolului etc.).

Practicile intensive pentru optimizarea stilului de viață și-au dovedit eficiența în timp atât în ceea ce privește scăderea în greutate cât și în echilibrarea statusului glicemic. Acest lucru a fost confirmat în numeroase studii clinice cu grad crescut de evidență științifică publicate recent, dintre care amintim trial-ul AHEAD.

Potrivit acestui studiu la care au luat parte 5,145 adulți cu diabet zaharat tip 2 și exces de greutate, optimizarea stilului de viață a fost asociată cu o reducere a greutății cu o medie de 8.6% la un an de la inițierea studiului, comparativ cu grupul asuapra căruia nu s-a intervenit. Mai mult decât atât, 11.5% dintre participanții care au beneficiat de intervenție medicală ce a vizat modificarea stilului de viață, au obținut remisia parțială sau completă a diabetului zaharat de tip 2 la un an de la inițierea intervenției.

Nu spunem că rezultatele se obțin rapid sau fără efort. Ceea ce vă putem promite este însă permanentizarea acestora în deplină siguranță pentru sănătatea imediată și implicit pe termen lung.

Ce este remisia diabetului zaharat de tip 2?

Diabetul zaharat de tip 2 este o afecțiune cronică, deci incurabilă, cu o componentă dietetică majoră. Obezitatea ca urmare a unui exces caloric și provenit în special din lipide, grăsimi prăjite mai ales, alimente hiperprocesate cu adaos de zaharuri și grăsimi industriale, este principalul factor implicat în instalarea dezechilibrului metabolic. Circa 80% dintre pacienții cu diabet zaharat de tip 2 prezintă și surplus de greutate.

Reducerea excesului de grăsime corporală și mai ales a celei localizate pe și în organele abdominale, joacă un rol crucial în reechilibrarea metabolică și obținerea remisiei diabetului zaharat de tip 2.

Deși nu putem vorbi de vindecare în cazul diabetului zaharat de tip 2, remisia parțială sau completă a diabetului zaharat tip 2 prezintă numeroase avantaje, precum prevenirea complicațiilor specifice, uneori debilitante ori fatale – infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral, nefropatia, retinopatia și neuropatia diabetică, reducerea sau întreruperea medicației și creșterea calității vieții.

Criteriile de remisie a diabetului zaharat de tip 2

REMISIA TOTALĂ A DIABETULUI ZAHARAT DE TIP 2:

  • glicemie pe nemâncate sub 100 mg/dl

  • HbA1c (hemoglobină glicolizată sau glicată) sub 5.7% în absența tratamentului.

REMISIA PARȚIALĂ A DIABEULUI ZAHARAT DE TIP 2:

  • glicemie pe nemâncate între 100 și 125mg/dl

  • HbA1c între 5,7% și 6,5% în absența tratamentului.

Chirurgia obezității (bariatrică) și remisia diabetului zaharat de tip 2

În mod tradițional, managementul clinic al diabetului zaharat de tip 2 se concentrează asupra controlului hiperglicemiilor și a prevenirii complicațiilor specifice pe termen mediu și lung.

Cu toate că managementul nutrițional și farmacologic deopotrivă sunt de primă intenție, cele mai semnificative rezultate privind remisia diabetului zaharat de tip 2 au fost remarcate la pacienții care au beneficiat de intervenție bariatrică – gastrectomie longitudinală sau gastric sleeve, respectiv bypass gastric Roux-on-Y.

Datele științifice de actualitate, în special din domeniul chirurgiei obezității, evidențiază reducerea greutății și pierderea excesului de grăsime, drept mecanismul cheie în obținerea remisiei diabetului zaharat de tip 2.

REMISIA DIABETULUI NU ÎNSEAMNĂ VINDECAREA DIABETULUI ZAHARAT DE TIP 2. Ea este definită ca tranziția de la criteriile de diagnostic ale diabetului zahart de tip 2 la valori glicemice caracteristice prediabetului sau regăsite la pacienții fără diabet zaharat ( valorile glucozei plasmatice <126 mg/dL, respectiv ale hemoglobinei A1c < 6.5%, în absența tratamentului antidiabetic).

Care sunt pacienții ce obțin remisia diabetului?

Caracteristicile întâlnite frecvent la persoanele ce au obținut remisia diabetului zaharat de tip 2 sunt:

  • evoluția scurtă a diabetului de la momentul diagnosticului, sub 5 ani

  • valori ale hemoglobinei A1c sau glicozilată sub 8%

  • administrarea a maximum 2 tipuri de antidiabetice orale

  • reducerea greutății cu >7% din cea inițială în primele 3 luni, prin modificări intensive și susținute ale stilului de viață.

Începe mai devreme optimizarea stilului de viață, altfel va fi prea târziu. Suntem alături de tine, noi te putem ajuta! Nutriționiștii Clinicii de Nutriție sunt primii din țară care dețin titlul de EDUCATORI ÎN DIABET acreditați de către Federația Internațională de Diabet (International Diabetes Federation, IDF).

Cum mâncăm de Paște când suntem în izolare?

Cum mâncăm de Paște când suntem în izolare?

Cum mâncăm de Paște când suntem în izolare?În acest an sărbătorile pascale vor fi diferite, în mod cert, dar e important să luăm decizii înțelepte în zilele care urmează pentru a ne asigura că vom rămâne sănătoși, să ne bucurăm de prezența celor dragi atunci când...

citește mai mult
Diabetul și sănătatea mintală

Diabetul și sănătatea mintală

Diabetul și sănătatea mintalăPersoanele cu diabet zaharat de tip 1 sau tip 2 prezintă un risc semnificativ mai crescut de a dezvolta simptome depresive, anxietate și tulburări de comportament alimentar, comparativ cu populația generală. Comorbiditățile din sfera...

citește mai mult
Email

posta@clinicadenutritie.ro

tel. programări
0755.070.138
adresa
Iași, Șos. Păcurari nr. 70, Parter

Dorești să fii informat când avem articole noi de nutriție?

Lasa-ti mai jos detaliile solicitate si vei primi de la noi email cand publicam articole noi:

Datele oferite în formularul de mai sus vor fi folosite exclusiv pentru a-ți comunica atunci cand apare un articol nou in blogul nostru de nutritie.

13 + 14 =

Cum alegi nutriționistul?

Cum alegi nutriționistul?

Cum alegi nutriționistul?

Nutriționist, dietetician, food coach, health coach, consilier în nutriție, tehnician nutriționist etc. Pe cine alegi?

Umanitatea a supraviețuit de-a lungul timpului beneficiind de o intuiție nutrițională surprinzătoare. Și totuși, de ce avem nevoie de specialiști care să ofere îndrumare în acest sens?

Odată cu progresele din domeniul agriculturii și ale industriei alimentare, implicit performanțele medicinii moderne, am început să înțelegem impactul pe care îl are nutriția asupra fiziologiei și patologiei umane.

Dar, mai ales, am descoperit practici dietetice prin care putem „manipula” în beneficiul nostru ceea ce mediul și zestrea genetică nu permit. Astfel a încolțit și a înflorit ideea și practica terapiei nutriționale medicale.

Ideea nu este nouă, existând de mii de ani evidențe ce susțin rolul alimentației în menținerea stării de sănătate, în prevenirea și tratarea afecțiunilor, însă abia recent beneficiem de documentarea științifică riguroasă care să transforme aceste observații în norme de bune practică în domeniul nutriției, ca ramură a medicinii preventive și curative

Atunci când se strică mașina, consulți un mecanic cu experiență. Atunci când este defectă instalația electrică, apelezi la un electrician competent.
De ce ai acționa diferit când vine vorba de modul în care te alimentezi și de menținerea, ori dobândirea stării de sănătate printr-o nutriție corectă?

Mai jos sunt sunt redate calificările nutriționistului prin care se diferențiază de așa-zișii „specialiști” în nutriție care nu beneficiază de aceeași pregătire medicală, prin studii universitare și postuniversitare, dar își atribuie un statut similar. Ai grijă pe mâinile cui lași în grijă sănătatea ta și a familiei!

În prezent, în România, bolile care prezintă o componentă nutrițională precum sunt obezitatea, diabetul zaharat, dislipidemiile, afecțiunile gastrointestinale, cardiovasculare și renale, unele forme de cancere etc. manifestă un trend ascendent îngrijorător.

Pe lângă abordarea alopată (diagnosticarea prin mijloace medicale moderne și adoptarea unei terapii medicamentoase corespunzătoare), aceste patologii care interesează nutriția și metabolismul pot beneficia cu succes și de TERAPIE MEDICALĂ NUTRIȚIONALĂ.

Responsabilii pentru dietetica clinică sunt reprezentați de medicii nutriționiști și/sau nutriționiștii-dieteticieni.

Din pricina informațiilor cu privire la nutriție din mediul online, fără a exclude confuziile referitoare la titlurile ce fac trimitere la știința nutriției și dieteticii, este necesară clarificarea anumitor termeni și alocarea corectă a competențelor.

Medicii nutriționiști sunt cei care au absolvit facultatea de Medicină Generală și s-au specializat pe nutriție urmând programe de rezidențiat, de licență sau postuniversitare.

Termenii „nutriționist” și „dietetician” sunt considerați interschimbabili, însă încadrarea considerată cea mai corectă este cea de „dietetician” sau „nutriționist-dietetician” autorizat. Practica este adoptată și în statele care beneficiază de o cultură și o experiență mai vastă privind practicarea acestei profesii comparativ cu România (Registred Dietitian în cazul statelor membre ale Uniunii Europene și al Canadei, Registred Dietitian Nutritionist în Statele Unite ale Americii, Accredited Practising Dietitian în Australia).

Această profesie este reglementată provizoriu de Asociația Dieteticienilor din România, respectiv Asociația Română de Nutriție și Dietetică, până la înființarea Colegiului Dieteticienilor din România.

În sprijinul acestor asociații naționale vine Federația Europeană a Asociațiilor de Dieteticieni (European Federation of the Associations of Dietitians, EFAD), respectiv Confederația Internațională a Asociațiilor Dieteticienilor (International Confederation of Dietetic Associations, ICDA), al căror rol este reprezentat de promovarea profesiei de dietetician și dezvoltarea acesteia din punct de vedere științific și profesional.

Definiția și rolul dieteticianului în rândul profesioniștilor în sănătate conform Confederației Internaționale și a Federației Europene a Asociațiilor Dieteticienilor menționează obligativitatea unei calificări în Nutriție și Dietetică, recunoscută de autoritățile naționale, dieteticianul aplicând astfel știința nutriției în scopul educării grupurilor de persoane și a indivizilor cu privire la alimentație, atât în starea de sănătate, dar și de boală.

Astfel, în România, absolvenții specializării „Nutriție și Dietetică” din cadrul Universităților de Medicină și Farmacie din diferite orașe ale țării (Cluj, Târgu-Mureș, Iași, Timișoara, etc.), în urma celor 3 ani de studii de licență, dețin titlul de nutriționist-dietetician/dietetician licențiat, majoritatea urmând programe de studii masterale în Nutriție și Dietetică cu o durată de 2 ani. Pentru a-și exercita profesia în continuare, aceștia trebuie să realizeze activități de formare medicală continuă (participarea activă sau pasivă la cursuri, congrese, stagii practice, publicații științifice, etc), inclusiv necesită reeavaluarea periodică a cunoștințelor în domeniul de referință.

Atunci când ai nevoie de un specialist în nutriție, asigură-te că persona în cauză deține calificările necesare. Nutriționistul dietetician licențiat, respectiv medicul nutriționist, sunt cei mai în măsură să te ghideze, ținând cont de particularitățile organismului și de patologiile existente după caz, de preferințele alimentare, se vor concentra strict asupra nevoilor individuale și vor ajusta progresiv obiectivele intervenției medicale nutriționale pentru obținerea rezultatelor scontate.

INTERVENȚIA MEDICALĂ NUTRIȚIONALĂ este un proces de durată, aliniat celor mai actuale evidențe științifice din domeniul nutriției, care asigură siguranță și eficiență pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung.

Alege partenerul potrivit atunci când pornești pe acest drum!

Cum mâncăm de Paște când suntem în izolare?

Cum mâncăm de Paște când suntem în izolare?

Cum mâncăm de Paște când suntem în izolare?În acest an sărbătorile pascale vor fi diferite, în mod cert, dar e important să luăm decizii înțelepte în zilele care urmează pentru a ne asigura că vom rămâne sănătoși, să ne bucurăm de prezența celor dragi atunci când...

citește mai mult
Diabetul și sănătatea mintală

Diabetul și sănătatea mintală

Diabetul și sănătatea mintalăPersoanele cu diabet zaharat de tip 1 sau tip 2 prezintă un risc semnificativ mai crescut de a dezvolta simptome depresive, anxietate și tulburări de comportament alimentar, comparativ cu populația generală. Comorbiditățile din sfera...

citește mai mult
Email

posta@clinicadenutritie.ro

tel. programări
0755.070.138
adresa
Iași, Șos. Păcurari nr. 70, Parter

Dorești să fii informat când avem articole noi de nutriție?

Lasa-ti mai jos detaliile solicitate si vei primi de la noi email cand publicam articole noi:

Datele oferite în formularul de mai sus vor fi folosite exclusiv pentru a-ți comunica atunci cand apare un articol nou in blogul nostru de nutritie.

2 + 2 =