Diabetul și sănătatea mintală

Diabetul și sănătatea mintală

Diabetul și sănătatea mintală

Persoanele cu diabet zaharat de tip 1 sau tip 2 prezintă un risc semnificativ mai crescut de a dezvolta simptome depresive, anxietate și tulburări de comportament alimentar, comparativ cu populația generală.

Comorbiditățile din sfera sănătății mintale ale diabetului compromit aderența pacienților la tratament și prin urmare cresc riscul complicațiilor specifice, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt, care se pot solda cu orbire, amputații, accident vascular cerebral, declin cognitiv, reducerea calității vieții și deces prematur.

Cu toate acestea comorbiditățile asupra sănătății mintale asociate diabetului sunt neglijate și gestionate deficitar atât la nivel de individ, cât și din punct de vedere al sistemului de sănătate.

Subdiagnosticarea și absența tratamentului comorbidităților sănătății mintale, favorizează creșterea substanțială a costurilor financiare atât pentru individ, pentru societate prin excluderea pacientului din câmpul muncii, cât și pentru sistemul public de sănătate, simultan cu morbiditatea și severitatea bolii.


DEPRESIA

Prevalența simptomelor clinice ale depresiei în rândul pacienților cu diabet este estimată la 30%, respectiv 10% când vorbim de tulburare depresivă majoră, dublu comparativ cu prevalența depresiei în rândul persoanelor fără o patologie cronică

Factori de risc pentru depresie la pacienții cu diabet zaharat:

  • sexul feminin

  • vârsta: adolescenții/adulții tineri și persoanele în vârstă

  • instabilitatea financiară și sărăcia

  • lipsa suportului familial/social

  • control glicemic deficitar, în mod particular recurența hipoglicemiilor

  • evoluția de lungă durată a diabetului

  • prezența complicațiilor cronice specifice diabetului.

Factori de risc (și posibile mecanisme) pentru apariția diabetului la persoanele cu depresie:

  • inactivitatea fizică și obezitatea, care favorizează instalarea rezistenței la insulină și

  • stresul psihologic, care conduce la cronicizarea activării axei hipotalamo-pituitare-adrenale însoțită de creșterea secreției de cortizol.

Pacienții cu diabet și comorbidități din sfera sănătății mintale prezintă un risc crescut de a dezvolta sindrom metabolic, cel mai probabil prin asocierea a doi sau mai mulți factori după cum urmează:

  • factori individuali (de exemplu, alegerile stilului de viață, dietă, consum de tutun, abuz de substanțe, sedentarism, inactivitate fizică, obezitate, grad scăzut de implementare a programelor de educație nutrițională/medicală)

  • factori ce țin de boală (statusul proinflamator ce corespunde tulburării depresive majore sau simptomelor depresive, factori de risc posibili asociați cu patologia psihiatrică ce favorizează instalarea diabetului)

  • factori ce țin de medicație (de exemplu, medicația psihiatrică poate avea efecte variabile asupra controlului glicemic, pot influența negativ greutatea și metabolismul lipidic)

  • factori de mediu (de exemplu, accesul la servicii medicale, accesul la programe de screening și de monitorizarea a diabetului zaharat, suport social, programe de educație).

Având în vedere că „povara” gestionării diabetului aparține într-o proporție de 95% pacientului cu diabet, identificarea simptomelor depresive în special la pacienții cu diabet este esențială, mai ales că depresia constituie un factor de risc independent pentru reducerea aderenței la tratament și managementul individual defectuos al diabetului și al complicațiilor rezultate, inclusiv mortalitatea prematură.

Tratarea simptomelor depresive constituie o modalitate sigură de îmbunătățire a stării psihice, în paralel cu amelioararea controlului glicemic.

ANXIETATEA

Majoritatea persoanelor cu diabet, cu sau fără depresie, prezintă uneori tulburări de anxietate, precum anxietate generalizată, atacuri de panică sau comorbidități ale stresului posttraumatic.

Anxietatea în rândul persoanelor cu diabet tip 1 sau 2 se poate instala atunci când diabetul este diagnosticat sau când apar primele complicații specifice al afecțiunii. Tulburările de anxietate influențează negativ viața pacientului și managementul diabetului zaharat prin cel puțin 3 moduri.

1. Episoadele severe de anxietate se suprapun frecvent peste simptomele de hipoglicemie, ceea ce face mult mai dificil ca persoana cu diabet să facă diferența între manifestările anxietății și simptomele glicemiei scăzute care necesită intervenție imediată.

2. Anxietatea preexistentă privind administrarea injectabilă a tratamentului sau a înțepăturilor frecvente pentru a extrage sângele capilar pot duce la apariția episoadelor severe de anxietate; atacurile de panică atunci când unele persoane află că au diabet nu sunt nici ele excluse.

3. Frica de a face hipoglicemie, o sursă comună de anxietate severă la persoanele cu diabet, îi pot determina pe pacienți să mențină în mod deliberat valorile glicemice mari, la limita superioară. De asemenea, părinții copiilor cu diabet tip 1 sunt la risc de a prezenta o frică extremă de hipoglicemie.

TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ALIMENTAR

Femeile cu diabet tip 1 prezintă un risc de 2 ori mai mare de a dezvolta tulburări de comportament alimentar și de 1.9 ori mai mare de a avea perturbări alimentare cu manifestări subclinice comparativ cu femeile care nu au diabet zaharat.

Printre perturbările alimentare observate frecvent la fetele și femeile cu diabet tip 1 se numără consumul unei cantități excesive de alimente (binge-eating) și utilizarea dependenței de insulină ca mijloc de control al greutății, prin inducerea eliminării caloriilor prin urnină, fie prin omisiunea insulinei, fie prin dozare insuficientă. Aceste comportamente nesănătoase au fost raportate la 31% până la 40% dintre persoanele de sex feminin cu diabet tip 1 și vârste cuprinse între 15 și 30 ani. Mai mult decât atât, tendința este ca aceste perturbări să persiste și să se agraveze cu timpul.

Sindromul de alimentație nocturnă este mult mai prevalent în rândul persoanelor cu diabet tip 2 cu simptome depresive. Această tulburare este caracterizată printr-un consum de alimente ce depășește 25% din aportul caloric zilnic, după cină, respectiv atunci când persoana în cauză se trezește din somn pentru a mânca, în medie de cel puțin 3 ori pe săptămână. Sindromul de alimentație nocturnă favorizează creșterea în greutate, alterarea echilibrului glicemic și creșterea numărului și a severității complicațiilor specifice diabetului zaharat.

CONCLUZII

În ciuda potențialelor efecte negative ale tulburărilor mintale asupra managementului diabetului și al cheltuielilor din sistemul de sănătate, doar o treime dintre pacienții la care aceste afecțiuni coexistă beneficiază de diagnostic corect și tratament. Potrivit standardelor de îngrijire actuale ale asociațiilor de diabet de pretutindeni este de dorit ca pacienții să beneficieze de îngrijire medicală din partea unei echipe care să includă medicul diabetolog curant, medici cu specializări conexe (cardiologie, neurologie, dermatologie, nefrologie etc.), respectiv asistenții medicali, dieteticieni și profesioniști din domeniul sănătății mintale cu experiență în managementul persoanelor cu diabet.

 

1. Lee Ducat, Louis H. Philipson, MD, PhD, and Barbara J. Anderson, PhD. The Mental Health Comorbidities of Diabetes. JAMA. 2014 Aug 20; 312(7): 691–692. doi:10.1001/jama.2014.8040
2. Poor mental health in diabetes: still a neglected comorbidity, The Lancet Diabetes & Endocrinology, June, 2015DOI:https://doi.org/10.1016/S2213-8587(15)00144-8
3. David J. Robinson, MD, FRCPC, FAPA, Meera Luthra, MD, FRCPC, Michael Vallis, PhD, Rpsych. Diabetes and Mental Health. Canadian Journal of Diabetes April 2013Volume 37, Supplement 1, PagesS87–S92. DOI: https://doi.org/10.1016/j.jcjd.2013.01.026

Email

posta@clinicadenutritie.ro

tel. programări
0755.070.138
adresa
Iași, Șos. Păcurari nr. 70, Parter
Remisia diabetului. Terapia nutrițională la adulții cu diabet zaharat de tip 2

Remisia diabetului. Terapia nutrițională la adulții cu diabet zaharat de tip 2

Remisia diabetului. Terapia nutrițională la adulții cu diabet zaharat de tip 2

Circa 90% dintre diagnosticele de diabet zaharat de tip 2 sunt asociate stilului de viață deficitar, iar cea mai mare parte a cauzelor diabetului sunt modificabile, în mod particular dieta. Excesul de greutate sau obezitatea afectează aproximativ 80-90% dintre persoanele cu diabet zaharat de tip 2 și joacă un rol crucial în relația dintre diabet și reducerea speranței de viață, implicit a calității vieții.

Nu promitem senzaționalul, este medicină. Explicăm de ce.

Contrar dietelor comerciale care promit zeci de kilograme „topite” în zile, săptămâni, o abordare medicală a obezității răspunde la întrebarea „CUM?” se realizează scăderea ponderală și nu „CÂT?”de mult sau cât de repede.

Beneficiile clinice ale intervenției medicale nutriționale se observă începând cu pierderea a 5-10% din greutatea corporală inițială în primele 3 luni, suficientă pentru a obține remisia parțială sau totală a diabetului zaharat de tip 2 și ameliorarea factorilor de risc cardiometabolici (scade tensiunea și se reduce medicația hipotensoare, se reduc trigliceridele, colesterolul total, LDL-colesterolul, fracția „rea” a colesterolului etc.).

Practicile intensive pentru optimizarea stilului de viață și-au dovedit eficiența în timp atât în ceea ce privește scăderea în greutate cât și în echilibrarea statusului glicemic. Acest lucru a fost confirmat în numeroase studii clinice cu grad crescut de evidență științifică publicate recent, dintre care amintim trial-ul AHEAD.

Potrivit acestui studiu la care au luat parte 5,145 adulți cu diabet zaharat tip 2 și exces de greutate, optimizarea stilului de viață a fost asociată cu o reducere a greutății cu o medie de 8.6% la un an de la inițierea studiului, comparativ cu grupul asuapra căruia nu s-a intervenit. Mai mult decât atât, 11.5% dintre participanții care au beneficiat de intervenție medicală ce a vizat modificarea stilului de viață, au obținut remisia parțială sau completă a diabetului zaharat de tip 2 la un an de la inițierea intervenției.

Nu spunem că rezultatele se obțin rapid sau fără efort. Ceea ce vă putem promite este însă permanentizarea acestora în deplină siguranță pentru sănătatea imediată și implicit pe termen lung.

Ce este remisia diabetului zaharat de tip 2?

Diabetul zaharat de tip 2 este o afecțiune cronică, deci incurabilă, cu o componentă dietetică majoră. Obezitatea ca urmare a unui exces caloric și provenit în special din lipide, grăsimi prăjite mai ales, alimente hiperprocesate cu adaos de zaharuri și grăsimi industriale, este principalul factor implicat în instalarea dezechilibrului metabolic. Circa 80% dintre pacienții cu diabet zaharat de tip 2 prezintă și surplus de greutate.

Reducerea excesului de grăsime corporală și mai ales a celei localizate pe și în organele abdominale, joacă un rol crucial în reechilibrarea metabolică și obținerea remisiei diabetului zaharat de tip 2.

Deși nu putem vorbi de vindecare în cazul diabetului zaharat de tip 2, remisia parțială sau completă a diabetului zaharat tip 2 prezintă numeroase avantaje, precum prevenirea complicațiilor specifice, uneori debilitante ori fatale – infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral, nefropatia, retinopatia și neuropatia diabetică, reducerea sau întreruperea medicației și creșterea calității vieții.

Criteriile de remisie a diabetului zaharat de tip 2

REMISIA TOTALĂ A DIABETULUI ZAHARAT DE TIP 2:

  • glicemie pe nemâncate sub 100 mg/dl

  • HbA1c (hemoglobină glicolizată sau glicată) sub 5.7% în absența tratamentului.

REMISIA PARȚIALĂ A DIABEULUI ZAHARAT DE TIP 2:

  • glicemie pe nemâncate între 100 și 125mg/dl

  • HbA1c între 5,7% și 6,5% în absența tratamentului.

Chirurgia obezității (bariatrică) și remisia diabetului zaharat de tip 2

În mod tradițional, managementul clinic al diabetului zaharat de tip 2 se concentrează asupra controlului hiperglicemiilor și a prevenirii complicațiilor specifice pe termen mediu și lung.

Cu toate că managementul nutrițional și farmacologic deopotrivă sunt de primă intenție, cele mai semnificative rezultate privind remisia diabetului zaharat de tip 2 au fost remarcate la pacienții care au beneficiat de intervenție bariatrică – gastrectomie longitudinală sau gastric sleeve, respectiv bypass gastric Roux-on-Y.

Datele științifice de actualitate, în special din domeniul chirurgiei obezității, evidențiază reducerea greutății și pierderea excesului de grăsime, drept mecanismul cheie în obținerea remisiei diabetului zaharat de tip 2.

REMISIA DIABETULUI NU ÎNSEAMNĂ VINDECAREA DIABETULUI ZAHARAT DE TIP 2. Ea este definită ca tranziția de la criteriile de diagnostic ale diabetului zahart de tip 2 la valori glicemice caracteristice prediabetului sau regăsite la pacienții fără diabet zaharat ( valorile glucozei plasmatice <126 mg/dL, respectiv ale hemoglobinei A1c < 6.5%, în absența tratamentului antidiabetic).

Care sunt pacienții ce obțin remisia diabetului?

Caracteristicile întâlnite frecvent la persoanele ce au obținut remisia diabetului zaharat de tip 2 sunt:

  • evoluția scurtă a diabetului de la momentul diagnosticului, sub 5 ani

  • valori ale hemoglobinei A1c sau glicozilată sub 8%

  • administrarea a maximum 2 tipuri de antidiabetice orale

  • reducerea greutății cu >7% din cea inițială în primele 3 luni, prin modificări intensive și susținute ale stilului de viață.

Începe mai devreme optimizarea stilului de viață, altfel va fi prea târziu. Suntem alături de tine, noi te putem ajuta! Nutriționiștii Clinicii de Nutriție sunt primii din țară care dețin titlul de EDUCATORI ÎN DIABET acreditați de către Federația Internațională de Diabet (International Diabetes Federation, IDF).

Email

posta@clinicadenutritie.ro

tel. programări
0755.070.138
adresa
Iași, Șos. Păcurari nr. 70, Parter