Chirurgia bariatrică sau chirurgia obezității se referă la operațiile efectuate la nivelul stomacului și/sau intestinului, care au ca rezultat scăderea rapidă în greutate la pacienții cu obezitate, în scop curativ. Este un tratament sigur, pe termen lung, având ca efect îmbunatățirea stării de sănătate și prevenirea sau tratarea…
Diabetul și sănătatea mintală
Diabetul și sănătatea mintală
Persoanele cu diabet zaharat de tip 1 sau tip 2 prezintă un risc semnificativ mai crescut de a dezvolta simptome depresive, anxietate și tulburări de comportament alimentar, comparativ cu populația generală.
Comorbiditățile din sfera sănătății mintale ale diabetului compromit aderența pacienților la tratament și prin urmare cresc riscul complicațiilor specifice, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt, care se pot solda cu orbire, amputații, accident vascular cerebral, declin cognitiv, reducerea calității vieții și deces prematur.
Cu toate acestea comorbiditățile asupra sănătății mintale asociate diabetului sunt neglijate și gestionate deficitar atât la nivel de individ, cât și din punct de vedere al sistemului de sănătate.
Subdiagnosticarea și absența tratamentului comorbidităților sănătății mintale, favorizează creșterea substanțială a costurilor financiare atât pentru individ, pentru societate prin excluderea pacientului din câmpul muncii, cât și pentru sistemul public de sănătate, simultan cu morbiditatea și severitatea bolii.
DEPRESIA
Prevalența simptomelor clinice ale depresiei în rândul pacienților cu diabet este estimată la 30%, respectiv 10% când vorbim de tulburare depresivă majoră, dublu comparativ cu prevalența depresiei în rândul persoanelor fără o patologie cronică
Factori de risc pentru depresie la pacienții cu diabet zaharat:
-
sexul feminin
-
vârsta: adolescenții/adulții tineri și persoanele în vârstă
-
instabilitatea financiară și sărăcia
-
lipsa suportului familial/social
-
control glicemic deficitar, în mod particular recurența hipoglicemiilor
-
evoluția de lungă durată a diabetului
-
prezența complicațiilor cronice specifice diabetului.
Factori de risc (și posibile mecanisme) pentru apariția diabetului la persoanele cu depresie:
-
inactivitatea fizică și obezitatea, care favorizează instalarea rezistenței la insulină și
-
stresul psihologic, care conduce la cronicizarea activării axei hipotalamo-pituitare-adrenale însoțită de creșterea secreției de cortizol.
Pacienții cu diabet și comorbidități din sfera sănătății mintale prezintă un risc crescut de a dezvolta sindrom metabolic, cel mai probabil prin asocierea a doi sau mai mulți factori după cum urmează:
-
factori individuali (de exemplu, alegerile stilului de viață, dietă, consum de tutun, abuz de substanțe, sedentarism, inactivitate fizică, obezitate, grad scăzut de implementare a programelor de educație nutrițională/medicală)
-
factori ce țin de boală (statusul proinflamator ce corespunde tulburării depresive majore sau simptomelor depresive, factori de risc posibili asociați cu patologia psihiatrică ce favorizează instalarea diabetului)
-
factori ce țin de medicație (de exemplu, medicația psihiatrică poate avea efecte variabile asupra controlului glicemic, pot influența negativ greutatea și metabolismul lipidic)
-
factori de mediu (de exemplu, accesul la servicii medicale, accesul la programe de screening și de monitorizarea a diabetului zaharat, suport social, programe de educație).
Având în vedere că „povara” gestionării diabetului aparține într-o proporție de 95% pacientului cu diabet, identificarea simptomelor depresive în special la pacienții cu diabet este esențială, mai ales că depresia constituie un factor de risc independent pentru reducerea aderenței la tratament și managementul individual defectuos al diabetului și al complicațiilor rezultate, inclusiv mortalitatea prematură.
Tratarea simptomelor depresive constituie o modalitate sigură de îmbunătățire a stării psihice, în paralel cu amelioararea controlului glicemic.
ANXIETATEA
Majoritatea persoanelor cu diabet, cu sau fără depresie, prezintă uneori tulburări de anxietate, precum anxietate generalizată, atacuri de panică sau comorbidități ale stresului posttraumatic.
Anxietatea în rândul persoanelor cu diabet tip 1 sau 2 se poate instala atunci când diabetul este diagnosticat sau când apar primele complicații specifice al afecțiunii. Tulburările de anxietate influențează negativ viața pacientului și managementul diabetului zaharat prin cel puțin 3 moduri.
1. Episoadele severe de anxietate se suprapun frecvent peste simptomele de hipoglicemie, ceea ce face mult mai dificil ca persoana cu diabet să facă diferența între manifestările anxietății și simptomele glicemiei scăzute care necesită intervenție imediată.
2. Anxietatea preexistentă privind administrarea injectabilă a tratamentului sau a înțepăturilor frecvente pentru a extrage sângele capilar pot duce la apariția episoadelor severe de anxietate; atacurile de panică atunci când unele persoane află că au diabet nu sunt nici ele excluse.
3. Frica de a face hipoglicemie, o sursă comună de anxietate severă la persoanele cu diabet, îi pot determina pe pacienți să mențină în mod deliberat valorile glicemice mari, la limita superioară. De asemenea, părinții copiilor cu diabet tip 1 sunt la risc de a prezenta o frică extremă de hipoglicemie.
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ALIMENTAR
Femeile cu diabet tip 1 prezintă un risc de 2 ori mai mare de a dezvolta tulburări de comportament alimentar și de 1.9 ori mai mare de a avea perturbări alimentare cu manifestări subclinice comparativ cu femeile care nu au diabet zaharat.
Printre perturbările alimentare observate frecvent la fetele și femeile cu diabet tip 1 se numără consumul unei cantități excesive de alimente (binge-eating) și utilizarea dependenței de insulină ca mijloc de control al greutății, prin inducerea eliminării caloriilor prin urnină, fie prin omisiunea insulinei, fie prin dozare insuficientă. Aceste comportamente nesănătoase au fost raportate la 31% până la 40% dintre persoanele de sex feminin cu diabet tip 1 și vârste cuprinse între 15 și 30 ani. Mai mult decât atât, tendința este ca aceste perturbări să persiste și să se agraveze cu timpul.
Sindromul de alimentație nocturnă este mult mai prevalent în rândul persoanelor cu diabet tip 2 cu simptome depresive. Această tulburare este caracterizată printr-un consum de alimente ce depășește 25% din aportul caloric zilnic, după cină, respectiv atunci când persoana în cauză se trezește din somn pentru a mânca, în medie de cel puțin 3 ori pe săptămână. Sindromul de alimentație nocturnă favorizează creșterea în greutate, alterarea echilibrului glicemic și creșterea numărului și a severității complicațiilor specifice diabetului zaharat.
CONCLUZII
În ciuda potențialelor efecte negative ale tulburărilor mintale asupra managementului diabetului și al cheltuielilor din sistemul de sănătate, doar o treime dintre pacienții la care aceste afecțiuni coexistă beneficiază de diagnostic corect și tratament. Potrivit standardelor de îngrijire actuale ale asociațiilor de diabet de pretutindeni este de dorit ca pacienții să beneficieze de îngrijire medicală din partea unei echipe care să includă medicul diabetolog curant, medici cu specializări conexe (cardiologie, neurologie, dermatologie, nefrologie etc.), respectiv asistenții medicali, dieteticieni și profesioniști din domeniul sănătății mintale cu experiență în managementul persoanelor cu diabet.
1. Lee Ducat, Louis H. Philipson, MD, PhD, and Barbara J. Anderson, PhD. The Mental Health Comorbidities of Diabetes. JAMA. 2014 Aug 20; 312(7): 691–692. doi:10.1001/jama.2014.8040
2. Poor mental health in diabetes: still a neglected comorbidity, The Lancet Diabetes & Endocrinology, June, 2015DOI:https://doi.org/10.1016/S2213-8587(15)00144-8
3. David J. Robinson, MD, FRCPC, FAPA, Meera Luthra, MD, FRCPC, Michael Vallis, PhD, Rpsych. Diabetes and Mental Health. Canadian Journal of Diabetes April 2013Volume 37, Supplement 1, PagesS87–S92. DOI: https://doi.org/10.1016/j.jcjd.2013.01.026
Chirurgia bariatrică. Ce presupune și cum știu dacă pot beneficia de o astfel de intervenție?
Alimentația în diabet. Ce avem voie să mâncăm după diagnosticul de diabet zaharat tip 2?
Alimentația în diabet este bazată pe principiile unei alimentații echilibrate, adică pe diversitate, alegeri alimentare bogate în vitamine și minerale, metode sănătoase de a găti, asocieri alimentare corecte și cantitate potrivită fiecărei persoane în funcție de gradul de activitate fizică. O astfel de alimentație…
Ce mănânci după sport, cât mănânci după sport, faci sport în primele săptămâni de dietă?
Activitatea fizică este o componentă importantă a unui stil de viață sănătos. Cu toate acestea, în zilele noastre procentul persoanelor care duc o viață activă este tot mai redus. Rolul activității fizice este unul important, însă,
posta@clinicadenutritie.ro